ComenteazăLa 31 de ani, viaţa Kiarei se împarte între concursurile de motociclism şi piesele de teatru în care joacă. A absolvit în 2012 Universitatea de Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti şi colaborează cu Teatrul Naţional din Capitală, unde joacă acum în piesa „Vizita bătrânei doamne”, alături de Maia Morgenstern. Iar când nu are repetiţii şi spectacole, merge la antrenamente şi concursuri de motociclism. De aceea, îi mai rămâne foarte puţin timp pentru viaţa personală.
Născută în Bucureşti, Kiara Firan a descoperit pasiunea pentru motociclism încă din şcoala generală, când bunicul ei o plimba cu motocicleta prin cartier. Şi recunoaşte că a pilotat mopede şi scutere cu mult înainte de a obţine carnetul de conducere categoria A.
„Nu ştiu dacă e bine să recunosc, dar recunosc, am mers pe motocicletă înainte de a-mi lua carnetul. Mergeam prin parcări. La Băneasa, când se construia mall-ul, mergeam pe acele drumuri închise. Am crescut privind motociclete pe stradă, vorbind despre motociclete, bunicul din partea tatălui mă lua mereu prin faţa blocului. Iar prima dată când m-am urcat pe un scuter, un ciclomotor mai exact, aveam 12 ani”, povesteşte Kiara despre cum şi-a descoperit pasiunea pentru motociclete.
Dar abia la 28 de ani a decis să-şi transforme pasiunea pentru motoare într-o profesie, culmea, după ce a suferit un accident de motocicletă.
„Am fost implicată într-un accident în trafic şi am mers să-mi repar motocicleta, iar la garajul celui care mi-a reparat-o am văzut multe cupe şi medalii şi l-am întrebat ce e cu ele. Aşa am aflat că el participa la competiţii şi i-am zis că vreau să concurez şi eu. Şi aşa am ajuns, în 2015, în această lume a motoarelor. Apoi, din 2016, am început să particip la cursele internaţionale, organizate în Campionatul European, intitulat Action Bike, la categoria Speed Ladies. Aceasta este o categorie destinată exclusiv femeilor”, descrie Anca Firan competiţia internaţională la care este înscrisă.
Modul în care s-a prezentat la cursele din acest campionat internaţional şi rezultatele obţinute i-au uimit pe toţi cei implicaţi în lumea motor-sportului, Kiara ajungând încă din primul an pe podium la competiţia din Germania şi terminând majoritatea curselor la care s-a înscris în top 5.
„În 2017, m-am prezentat la 6 curse, din 12 câte au fost în campionat. Cea mai bună clasare a fost în Ungaria, la Pannonia Ring, locul 3, iar cea mai slabă a fost locul 6. În rest, majoritatea curselor le-am terminat pe locul 4-5. Astfel, la finalul sezonului am ocupat locul 9 din 23 de fete. Am concurat şi în România, dar fiindcă nu avem o categorie destinată fetelor, am concurat împotriva băieţilor. Am terminat pe locul 6 din 18 concurenţi”, spune cu mândrie Kiara, în timp ce se uită admirativ la „Gecko”, motocicleta ei de curse.
„Gecko” nu este o motocicletă pregătită pentru competiţii sportive, ci este varianta „de fabrică”, construită de Honda, model CBR, cu un motor de 600 de centimetri cubi. Cu toate acestea, face faţă cu brio competiţiilor de pe circuit, unde nu se pune accent doar pe viteză, ci mai ales pe tehnica de pilotaj.
„La competiţia europeană, fiindcă nu erau suficiente fete, organizatorii au unit clasele, astfel că eu, care conduceam o motocicletă de 600 cc, concuram cu cele care aveau rachete, adică motociclete de 1.000 cc. Reuşeam să le depăşesc în viraje, intram şi ieşeam mai bine din curbe, dar pe linia dreaptă nu aveam nicio şansă. De aceea am terminat pe locurile 4-5, fiindcă pe primele 3 poziţii, întotdeauna, ajungeau cele care conduceau motociclete mult mai puternice decât a mea”, explică Anca Kiara.
Nu este deloc ieftin să participi la o competiţie internaţională. Pentru fiecare cursă, costurile sunt cuprinse între 1.500 şi 3.500 de euro, iar pentru un sezon întreg, bugetul minim este de 30.000 de euro. Bani pe care Kiara nu îi poate obţine decât din sponsorizări şi parteneriate cu companii care vor să-şi promoveze imaginea. Bineînţeles, statul român nu contribuie cu nimic pentru a susţine performanţa, astfel că piloţii din ţara noastră trebuie să suporte din propriul buzunar totul, de la carburant şi anvelope, până la transport şi cazare.
Pentru a reduce din cheltuieli, Kiara a mers la unele competiţii internaţionale singură, fără mecanic, fără asistenţi, fără a avea pe nimeni alături. A urcat motocicleta în rulotă, a condus câteva mii de kilometri până în Germania, Cehia sau Ungaria, unde era organizată cursa, şi-a pregătit motorul de competiţie, a concurat şi apoi s-a întors acasă, totul de una singură. Asta în condiţiile în care celelalte echipe au între 5 şi 15 membri, astfel încât singura sarcină a pilotului nu rămâne decât aceea de a conduce cât mai bine motocicleta pe circuit.
Pe timpul iernii, motocicleta de curse a fost expusă într-un mall din Bucureşti. În fiecare săptămână, Kiara a venit să o şteargă de praf, să se asigure că „Gecko” al ei nu a păţit nimic, că este la fel de strălucitor ca în ziua în care l-a cumpărat.
„L-am cumpărat din străinătate, de la cineva care avea nevoie de bani. Eu tot timpul pun mâna să simt energia fierului. L-am pornit şi, când am auzit prima oară sunetul motorului, l-am simţit înfundat, ca pe un bărbat, un ton foarte gros. Şi am zis „ok, tu eşti un băiat”, şi am început să funcţionăm împreună. Eu consider că el este coechipierul meu. Oamenii spun că sunt nebună că vorbesc cu motocicleta, că o pup, dar este coechipierul meu. Eu chiar îl simt ca pe o persoană pentru mine. Mie îmi este mai frică de oameni decât îmi este frică de motocicletă. Nu îmi este frică de motocicletă fiindcă ştiu că ţine la mine proporţional direct cu cât ţin eu la el. Dacă eu împing mai mult decât trebuie, el se adaptează, dacă eu greşesc, el răspunde”, descrie Kiara relaţia pe care o are cu motocicleta ei.
„În acest moment sunt singură. Am foarte multă dragoste de oferit, dar nu am găsit, încă, persoana care să mă înţeleagă şi să-mi înţeleagă pasiunile. Pe primul loc va fi, în continuare, motociclismul. Iar cine va dori să-mi fie alături, va trebui să îmi accepte şi pasiunile. Planul meu de viitor este să pot să înfiinţez o Academie de Motociclism. Adică, nu doar o şcoală unde copilul să se urce pe motor, să facă două ture şi gata, ci o instituţie unde să înveţe tot ce are nevoie pentru a deveni pilot de curse”, spune Kiara despre planurile de viitor.
În prezent, Kiara nu se poate antrena în România decât pe un circuit privat, amenajat în localitatea Adâncata, din judeţul Ialomiţa. Dar cum iarna acest circuit este impracticabil, ea trebuie să meargă în Grecia pentru a se antrena. În perioada următoare, în apropiere de Târgu Mureş va fi inaugurat primul circuit la standarde europene, unde vor putea fi organizate competiţii de automobilism şi motociclism.
Citește și: