„Acasă” a câștigat trei statuete Gopo, pentru cel mai bun documentar, cel mai bun film de debut și cel mai bun sunet, la gala care a avut loc pe 29 iunie, la Amfiteatrul „Mihai Eminescu“ din București.
Noua performanță completează un șir lung de victorii obținute în străinătate, la cele mai importante festivaluri și competiții de profil. „Acasă“ a câștigat peste 20 de premii, între care la Festivalul de Film Sundance și la Festivalul de Film din Zürich.
„Eu mă bucur întotdeauna atunci când primesc o recunoaștere aici, acasă, se mai dărâmă o cărămidă din zidul mitului care spune că industria cinematografică românească e foarte închisă. Seri ca aceasta îmi dau destul de multă încredere că un lucru bine făcut e bine primit oriunde”, a declarat, pentru Libertatea, regizorul Radu Ciorniciuc, după Gala Gopo.
Documentarul „Acasă” prezintă povestea familiei Enache, care, după 20 de ani trăiți în sălbăticia din Delta Văcărești, este forțată să se mute și să se adapteze la traiul plin de provocări din jungla urbană a Capitalei.
Genul documentar, un mister și pentru Comisia de Film
În ciuda acestor reușite, cărora li se adaugă și dubla nominalizare la Oscar a documentarului „Colectiv“ – o premieră pentru România -, genul documentar este slab finanțat de statul român, consideră profesioniștii din industrie. Iar Monica Lăzurean-Gorgan nu ratează ocazia să amintească de acest neajuns.
De pildă, la cel mai recent concurs de proiecte cinematografice, din 2020, organizat de Centrul Național al Cinematografiei (CNC), din 44 de propuneri, doar cinci au fost finanțate. În 2021, la presiunile industriei, finanțarea acordată documentarului a crescut cu două procente, la 12% din bugetul total.
2,52 de milioane de lei este suma alocată anul acesta de către CNC pentru realizarea de documentare.
Monica Lăzurean-Gorgan, producătoarea „Acasă”, este de părere că, în România, este o problemă faptul că oamenii nu înțeleg ce înseamnă un film documentar și ce presupune realizarea lui.
„Sunt foarte mulți, chiar din Comisia de Film, care spun că filmul documentar e un reportaj de televiziune. Am încercat, prin niște întâlniri, să explicăm cum se face un film documentar, ce înseamnă finanțarea unui asemenea proiect. Suntem într-un dialog și într-o presiune constante. Tot timpul e nevoie de o primă finanțare din partea instituțiilor. Când o ai, e mai ușor să obții finanțări și din altă parte”, a explicat producătoarea pentru Libertatea.
O inițiativă născută din frustrare
În 2020, după ce a coregizat documentarul „Lemn”, despre fenomenul defrișărilor ilegale și al comerțului cu lemn, Monica Lăzurean-Gorgan a lansat și campania „Documentarul contează”.
A pornit inițiativa dintr-o nemulțumire personală față de subfinanțarea documentarului, însă a constatat destul de repede că mulți colegi de breaslă îi împărtășeau sentimentul. Scopul campaniei „Documentarul contează” este să pună presiune pe CNC pentru a acorda mai mulți bani acestui gen cinematografic.
Documentarul contează din foarte multe motive. Documentarul nu are doar o componentă de entertainment sau de produs cultural, ci și componenta socială și cea educațională.
Monica Lăzurean-Gorgan:
„Societatea noastră are atât de multă nevoie de implicare și de înțelegere a tuturor celor care fac parte din ea. Dacă luăm orice film documentar, îl arătăm într-o școală și povestim cu elevii după proiecție, deja suntem câștigați. De aceea e nevoie ca documentarul să fie susținut”, a spus Monica Lăzurean-Gorgan.
La ce este bun documentarul
Producătoarea este de părere că documentarul are un rol esențial în educarea comunității și în antrenarea spiritului civic.
„O societate care nu e expusă la valori care sunt aduse odată cu educația de bună calitate – iar noi avem o mare problemă cu educația – riscă să rămână în urmă și din punct de vedere cultural, dar și educațional, și din cel al implicării imediate, civice, și să nu aibă capacitatea de a analiza și de a vedea o situație din mai multe perspective. Pentru că lucrurile nu sunt tot timpul albe sau negre, au și zone de griuri. Documentarul asta prezintă: o poveste amplă, complexă, care acoperă în profunzime toate zonele de interes”, a declarat cineasta.
Monica Lăzurean-Gorgan a subliniat și că documentarul diferă din multe puncte de vedere de filmul de ficțiune, mai ales când vine vorba de timp și de bani: „Este greu atunci când lucrurile se întâmplă și tu nu ai niciun ban, dar nici nu poți să spui: «Mai stați un an, până fac eu rost de finanțare».“
„«Acasă» s-a născut de la ideea unui reportaj”
De meserie jurnalist, Radu Ciorniciuc, pentru care „Acasă” reprezintă debutul în regie, este de acord că documentarul are o puternică latură educativă. Pentru el însuși lucrul la acest proiect a reprezentat „o adevărată școală”.
„Documentarul s-a născut de la ideea unui reportaj, dar simțind că ce vedeam eu acolo trebuie să fie spus într-o poveste ceva mai completă, am început să învăț cum pot să o spun într-un mod mai aproape de ceea ce simțeam și vedeam”, a declarat Ciorniciuc pentru Libertatea.
Port un enorm respect meseriei de jurnalist și, din punctul meu de vedere, documentarul e cea mai permisivă specie, în sensul că, dacă ai și ambiții artistice, poți să lucrezi cu adevărul și să creezi o poveste și, totodată, să onorezi anumite metode pe care jurnalismul le folosește.
Radu Ciorniciuc, regizor „Acasă”:
„90% nu poți controla realitatea, așa cum se întâmplă în ficțiune, și magia e în cele câteva minute care apar la câteva zeci de ore de material filmat și care duc povestea la un nivel ceva mai complex și complet“, adaugă Ciorniciuc.
Apetitul românilor pentru documentar e în creștere
Cât de interesat de genul documentar este publicul român? Monica Lăzurean-Gorgan este convinsă că apetitul e în creștere, iar asta se vede și în succesul pe care aceste producții îl au pe platformele de streaming online, cum sunt HBO GO și Netflix.
Nici în cinematografe nu stăm rău, spune producătoarea: „Sunt mai mulți oameni plătitori de bilet decât în anii trecuți. O statistică arăta cum consumul de film documentar a crescut în ultimii trei-patru ani până la 27-30%”.