Două personalități născute în anii ʼ50, la 5 ani diferență, una cu o carieră în muzică și politică, cealaltă, în critica - și, neoficial, traducerea - de film sunt legate încă din maternitate de un amănunt ce avea să facă, pentru una dintre ele, diferența între viață și moarte. E vorba despre Mădălin Voicu și Irina Margareta Nistor.
Irina Margareta Nistor a dezvăluit într-un interviu acordat în urmă cu ceva timp revistei Tango că era să moară după naștere, în primăvara anului 1957, din cauza unei boli luate din spital. Cu cinci ani înaintea ei, și Mădălin Voicu, născut la aceeași maternitate, avusese aceeași boală, iar asta a fost salvarea sa; rudele acestuia i-au învățat pe părinții ei ce trebuie să facă.
“M-au botezat la 13 zile, în spital, ca să nu mor nebotezată. Doctorii îi spuneau mamei că nu prea aveam șanse, fiind prea mică, și mai bine ar face alt copil, decât să-și spună speranțele în mine. În perioada aceea, foarte mulți copii sufereau de acesta boală și mulți mureau din cauza ei. Au supraviețuit doar doi copii: eu și Mădălin Voicu”, a povestit Irina Margareta Nistor pentru Tango.
De fapt, datorită familiei lui Mădălin Voicu am supraviețuit, pentru că el fusese bolnav cu cinci ani înaintea mea și mătușa și bunica lui i-au spus mamei mele ce trebuie să facă, pas cu pas, că să mă salveze. Mama era bună prietenă cu mătușa lui Mădălin.
“A durat trei luni până să fiu în afară pericolului. Probabil că eu și Mădălin am avut ceva important de făcut pe lumea asta, căci am fost întorși la viață”, a mai dezvăluit criticul de film pentru revistă.