ComenteazăElena Gheorghe este pe coperta Revistei VIVA! alături de fiica ei, sora ei, dar și de mama ei. Artista a povestit în cadrul interviului că ea comunică prin telepatie cu Ana Pîrvulescu. Elena a mai povestit și detalii neștiute din copilărie, lucruri pe care nu le poate uita vreodată.
„Ani învăța foarte bine, tocea mult, mă supăra când aprindea lumina la 5-6 dimineața, să mai repete, și eu nu voiam decât să dorm. Eu eram norocoasă, prindeam din clasă și culmea era că luam și note mai mari decât ea, dar învățam repede și uitam repede. Profesoara mea de matematică îmi spunea să mă fac profesoară, că sunt bună la matematică, iar cu muzica o să mor de foame. Când am început să am succes în muzică, m-a sunat și mi-a spus s-o iert și că se bucură mult că n-am ascultat-o. Ne ajutam mereu la teste, eu o ajutam la matematică și biologie, iar ea la română, istorie. Ne spuneam toate secretele, și acum facem la fel, ne ascundeam de Costin (fratele nostru), care ne șantaja că ne spune dacă nu primea ceva dulce, iar în vacanțe ne mai despărțeam câteva săptămâni, una mergea la bunica, la Hodac, alta la Dada și la Papu. Ani o imita pe Andreea Esca, pentru că ea își dorea să devină prezentatoare, eu pe Monica Anghel, iar Costin, pe Hagi”, a declarat Elena Gheorghe.
Cântăreața a mărturisit că între ea și sora ei există telepatie. „Da, există. Mi-e și frică să mă gândesc la ea, că sigur mă sună sau intră pe ușă. (râde) Noi mereu știm una de cealaltă chiar și atunci când nu apucăm să vorbim, știm când ceva nu e în ordine, simțim. Au fost momente când parcă nu mă simțeam OK și o sunam, iar ea îmi zicea că îi e rău sau că are o problemă, și chestia asta s-a întâmplat și invers”, a spus Elena Gheorghe.
Și Ana Pîrvulescu a povestit întâmplări care au loc între ea și sora ei. Cele două au o legătură foarte specială.
„Există telepatie între noi. Și da, sunt momente în care mă încearcă sentimente ciudate, de neliniște, și atunci singurul mod în care îmi pot liniști gândurile e să o sun pe Elena. Nu de puține ori, la celălalt capăt îmi răspunde o voce obosită, cu gânduri, probleme, ca orice om, mamă, artist, dar găsim soluții și mereu îmi spune că cel mai mare dar este că suntem sănătoși, restul se rezolvă. Să-ți spun ceva? Nu am avut nevoie niciodată de psiholog până la 36 de ani, pentru că întotdeauna Elena a reușit să-mi spună exact ce aveam nevoie să aud ca să mă fac psihic bine. Apropo de relația noastră, îmi aduc aminte cât de mult am suferit în clasa a 9-a când a trebuit să ne despărțim și să alegem fiecare profilul liceului unde doream să ne continuăm cursurile. Oricât de mult îmi doream să fiu cu ea, nu am vrut să aleg calea muzicii, pentru că știam și eram conștientă că nu sunt talentată. A fost grea despărțirea, m-a afectat mult. Nu-mi găseam locul în liceu, primul an a fost dificil din punct de vedere emoțional. O căutam peste tot cu privirea, aveam nevoie de confirmarea ei în tot ceea ce făceam. Îmi creasem o dependență, lucru care nu era neapărat și viceversa valabil, pentru că Elena era o fire curajoasă, luptătoare și lua deciziile singură. Și tot ceea ce a făcut până în ziua de azi ca artist a fost de una singură. O apreciez foarte mult și sunt mândră că sunt sora ei! Deci dacă aș fi trăit astăzi acea perioadă în care am rămas oarecum singură (deși după ce terminam programul meu școlar o așteptam în fața liceului ore în șir ca să mergem împreună acasă), aș fi spus că sunt într-un soi de depresie… Hahaha! Cum ar suna asta: Am făcut depresie de dorul surorii mele? (râde)”, a povestit sora artistei pentru sursa mai sus-menționată.