Cuprins:
„Avem inima frântă”
„Avem inima frântă după ce glorioasa Roberta Flack a încetat din viață în această dimineață de 24 februarie 2025. Ea a murit liniștită, înconjurată de familia ei. Roberta a depășit limite și recorduri. Ea a fost, de asemenea, un educator mândru”, a declarat publicista Elaine Schock într-o declarație.
Pianista cu pregătire clasică a sfidat genurile muzicale, deoarece a îmbinat aspecte de jazz, soul, pop și R&B pentru a crea un stil distinctiv și a devenit una dintre cele mai influente cântărețe din America.
Flack a dezvăluit în noiembrie 2022 că a fost diagnosticată cu ALS, cunoscută și sub numele de boala Lou Gehrig, și că nu mai poate cânta. Scleroza laterală amiotrofică este o boală progresivă care afectează celulele nervoase și provoacă paralizie și moarte.
Mai mult de o jumătate de secol de muzică
Cântăreața a câștigat patru premii Grammy și a fost onorată cu un premiu pentru întreaga carieră în 2020. Ea a fost primul artist care a câștigat două trofee consecutive Record of the Year pentru „First Time I Ever Saw Your Face” din 1973 și „Killing Me Softly with His Song” din 1974.
„În mai mult de o jumătate de secol de muzică, ea s-a impus ca unul dintre cei mai distinctivi stiliști de cântece din arena pop”, a spus National Public Radio despre Flack în 2020.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_cce4824e63fae38e49e41436a1d91591.jpg)
Flack a avut mai multe hituri No. 1 în anii 1970 și a produs 20 de albume de studio. Deși a scris unele dintre propriile melodii și a colaborat la altele, ea se considera o interpretă a muzicii.
„Când Flack cântă un cântec, ea mângâie fiecare cadență, luându-le în considerare și intensificându-le, pentru a realiza mai bine semnificația completă a versului”, scria ziarul The Guardian în 2020.
Primul pian, salvat din gunoi
Roberta Cleopatra Flack s-a născut pe 10 februarie 1937, în Black Mountain, Carolina de Nord. Ea a fost unul dintre cei patru copii născuți într-o familie de muzicieni.
Flack a început să cânte la pian când avea nouă ani, încurajată de mama ei, care era organistă la biserică. A scris cartea autobiografică ilustrată pentru copii „The Green Piano” (Pianul verde), despre primul ei pian, pe care tatăl ei l-a salvat de la o groapă de gunoi și l-a pictat.
Legendara cântăreață a terminat liceul la 15 ani și a primit o bursă completă la Universitatea Howard, unde s-a specializat în muzică. Inițial, Flack a vrut să fie pianistă de concert, dar apoi a studiat canto și a aspirat să devină cântăreață de operă.
A renunțat la visul de a urma o facultate după moartea tatălui ei și a devenit profesoară în Washington, D.C.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_76ef722449967aa24b0140f7882e3113.jpg)
Ziua preda, seara cânta în cluburi
Perfecționistă, Flack preda în timpul zilei, iar seara cânta în cluburile locale. Muzicianul american de jazz Les McCann a auzit-o cântând la clubul Mr. Henry din Washington și a ajutat-o să semneze un contract cu Atlantic Records.
Ca femeie afro-americană crescută în sud, Flack a experimentat rasismul și segregarea, precum și provocările industriei muzicale din anii 1970, dominată în mare parte de bărbați.
Albumul ei de debut „First Take” (1969) includea cântecul „The First Time Ever I Saw Your Face”. Dar balada nu a devenit un hit nr. 1 până când actorul și regizorul Clint Eastwood a auzit-o la radio și a întrebat-o dacă poate să o includă în filmul său din 1971, „Play Misty for Me”.
Flack a obținut al doilea hit pe locul 1 în 1973 cu „Killing Me Softly with His Song” și al treilea în anul următor cu „Feel Like Making Love”.
A colaborat și cu alți artiști, printre care Peabo Bryson, autoarea Maya Angelou și Donny Hathaway. Single-ul lor „Where is the Love” a fost un hit de top 10 și a câștigat un Grammy pentru cea mai bună performanță pop a unui duo în 1973. Cei doi au înregistrat și alte melodii, inclusiv „The Closer I Get to You”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1214e0d1ce6fb6e6e76a5ffa823af2a9.jpg)
„O colaborare grozavă este cea în care combinația a două talente creează ceva unic și semnificativ pe care niciunul nu l-ar fi putut avea fără celălalt”, a declarat Flack pentru Forbes în 2021.
O stea pe Hollywood Walk of Fame
Celebra cântăreață a avut turnee cu trompetistul de jazz Miles Davis în anii 1980 și a cântat pentru regretatul președinte sud-african Nelson Mandela în 1999. În același an, ea a primit o stea pe Hollywood Walk of Fame.
Ea a lucrat cu Alvin Ailey Dance Company și a cântat cu Orchestra Simfonică din Tokyo.
Flack, care a fost o sursă de inspirație pentru alți artiști, și-a produs și aranjat propria muzică și a lucrat la partituri pentru filme și televiziune. Cântăreața a lansat albumul cu coloana sonoră a filmului lui Richard Pryor „Bustin’ Loose” din 1981.
În 2006, ea a înființat Roberta Flack School of Music la Hyde Leadership Charter School din New York pentru a oferi educație muzicală copiilor. Fundația Roberta Flack, pe care a înființat-o în 2019, sprijină, de asemenea, muzica și bunăstarea animalelor.
Flack s-a căsătorit cu basistul de jazz Steve Novosel în 1966. Au divorțat în 1972. După ce a suferit un accident vascular cerebral în 2016, ea a renunțat la turnee doi ani mai târziu. Un documentar PBS despre viața ei, „American Masters: Roberta Flack”, a fost lansat în ianuarie 2023.
„Întotdeauna am încercat să mă exprim muzical dintr-un loc al onestității complete, în speranța că fiecare persoană își poate găsi propria poveste atunci când ascultă într-un mod care îi ajută să își simtă propriul adevăr”, a declarat ea pentru Forbes.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f68f39665f15f2414ec0695ac93ccfd7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f680bfe4850c0845c6eabae2d80612cd.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_3e3b28abf53d8f03cb6ac7708e986596.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_dbdbce27dcc0235ad2e509b7a89215d9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_5eeb01d9ba3d5ca35c061a5390046e27.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_35ed2518aa5ce6ef5a2044f891cdde10.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_69555a68022e25cc8489713e1838ba4b.jpg)