ComenteazăLia Bugnar are acum nu mai puțin de patru spectacole în derulare la Metropolis, teatru ce lucrează exclusiv pe proiecte, fără regizori sau actori angajați. O zi normală înseamnă repetiții, apoi spectacol iar după aceea, târziu, are din nou spectacol la Cafe Godot, poate cel mai prietenos spațiu din București al artiștilor independenți. „Se discută foarte mult de calitatea spectacolelor în funcție de locul în care ele se întâmplă. Teorie la care eu nu ader. Și în materie de teatru funcționează zicala Omul sfințește locul.
Uneori un actor, un scenograf este atât de iubit încât poate să atragă spectatorii după el prin tot orașul”, a explicat, pentru Libertatea, Lia Bugnar, ideea de teatru care “nu e o clădire”. Chiar dacă a studiat actoria, scrie piese și o face relaxată, cu accente “lăutărești”, după cum singură spune. Și recunoaște că nu și-ar permite să monteze piese scrise de alții, dat fiind că nu are studii de Regie. “Și dacă e totuși să răspund la întrebare – ce piesă mi-ar plăcea să montez – mi-ar plăcea foarte tare să montez o piesă extrem de bine scrisă de-a mea. Deocamdată n-am scris-o, dar poate se va întâmpla”.
“Detest femeia slabă-gloabă nelucrată”
Actrița Lia Bugnar a păstrat o alură de manechin, că doar a și fost unul, pe vremuri. Se îngrijește și se vede. Are pe vino-ncoa”, cum se spune. “Nu țin nicio dietă. Am fost o persoană- așchiuță de când mă știu. Recunosc că am grijă să nu mănânc tâmpenii, pentru că se schimbă calitatea pielii și fac sport pentru că detest femeia slabă- gloabă- nelucrată, care nu este tonifiată. Sunt o femeie slăbănoagă, dar cu contururile pe care mi le doresc eu, în campionatul meu de femeie-băț”, ne-a spus regizoarea. Ce-i drept, și alergatul de la un teatru la altul precum și munca la fiecare spectacol îi asigură un corp atletic.
Colaborarea cu Teatrul Metropolis se traduce printr-un confort aproape burghez, după cum ne-a mărturisit. “Metropolis e o casă foarte primitoare pentru tot felul de artiști…regizori de diverse generații…E un loc și pentru spectatorii foarte pretențioși, elitiști chiar, și pentru spectatorul mai puțin cunoscător, relaxat…Plus că sunt cele mai ieftine bilete din oraș și scaunele cele mai confortabile”.
“Foarte mulți actori fac scamatorii ca să-și poată plăti chiria, să poată mânca”
Ca orice artist implicat în teatrul independent, Lia Bugnar știe exact ce înseamnă să o duci greu. Să nu ai buget pentru scenografie, pentru plata actorilor, costume. Ea reușește să dea de lucru multor tineri, ceea ce e o performanță în viața culturală de azi. Poate nu degeaba e atât de apreciată. Cineva a scris despre ea un text cu titlul “Când mă fac mare, vreau să fiu Lia Bugnar”.
“Sunt foarte mulți actori care fac scamatorii să-și poată plăti chirii, să poată mânca în fiecare zi. E foarte trist. Eu una încerc să dau de lucru cât mai multor actori, și se întâmplă asta. Am vreo 40 de actori care câștigă bani și datorită faptului că eu scriu și fac spectacole. Dar ar fi injust să spunem că asta se întâmplă numai cu actorii. În România foarte mulți oameni fac echilibristica asta de la lună la lună și n-aș particulariza așa, că noi actorii suntem ăi mai amărâți, că nu suntem. Nu lucrăm în mină. Facem una dintre cele mai invidiabile și frumoase meserii din lumea asta”, definește Lia Bugnar scena și tot ce e legat de ea.
Până și câinele ei e actor
Ca orice om care respiră praf de scenă și visează replici, Lia Bugnar și-a adus până și câinele la teatru. Un ciobănesc german stă uneori lângă trolerul burdușit. Îi completează viața. “Cățelul meu este un cățel actor. Poate fi găsit pe scena teatrului Godot în spectacolul Oase pentru Otto. Și joacă foarte bine. Improvizează minunat. Îl iubesc ca pe ochii din cap”, zâmbește cu drag actrița.
CITEȘTE ȘI: