Lista completă a câștigătorilor:
Trofeul Palme d’Or: „Parasite”, de Bong Joon-Ho
Marele Premiu al Juriului: „Atlantique”, de Mati Diop
Premiul Juriului: „Les Miserables”, de Ladj Ly, şi „Bucurau”, de Kleber Mendonca Filho şi Juliano Dornelles
Menţiune specială: „It Must Be Heaven”, de Elia Suleiman
Palme d’Or onorific: Alain Delon
Premiul pentru regie: Jean-Pierre şi Luc Dardenne („Le Jeune Ahmed”)
Premiul pentru scenariu: Celine Sciamma („Portrait de la jeune fille en feu”)
Premiul de interpretare feminină: Emily Beecham („Little Joe”, de Jessica Hausner)
Premiul de interpretare masculină: Antonio Banderas („Dolor y gloria”, de Pedro Almodovar)
Trofeul Camera d’Or: „Nuestras Madres”, de Cesar Diaz
Palme d’Or pentru scurtmetraj: „The Distance Between Us and the Sky”, de Vasilis Kekatos
Menţiune specială pentru scurtmetraj: „Monstruo Dios”, de Agustina San Martin.
Filmul „Parasite”, marele câștigător este o dramă familială cu accente de thriller şi de comedie neagră ce descrie violenţa generată de inegalităţile sociale.
Trofeul i-a fost înmânat cineastului sud-coreean de legendara actriţă franceză Catherine Deneuve. În discursul pe care l-a rostit înainte de a anunţa câştigătorul trofeului Palme d’Or, cineastul Alejandro Gonzalez Inarritu a spus că juriul a luat această decizie în unanimitate.
După victoria obţinută în 2018 de drama japoneză profund umanistă „Shoplifters”, trofeul Palme d’Or a fost câştigat pentru al doilea an consecutiv de un film asiatic.
„Parasite” este considerat de revista Variety un fel de „yin” în raport cu „yang”-ul reprezentat de laureatul de anul trecut.
Pelicula sud-coreeană îi descrie pe membrii unei familii de şomeri, în care se remarcă personajul Ki-taek (interpretat de Song Kang-ho, actorul fetiş al lui Bong Joon-Ho), care locuiesc într-un apartament sordid şi întunecat, aflat la subsolul unei clădiri, alături de colonii de gândaci.
Viaţa lui Ki-taek, a soţiei lui şi a celor doi copii ai lor se schimbă radical în ziua în care fiul lui, Ki-Woo, obţine un loc de muncă şi devine profesorul de engleză al unei fetiţe dintr-o familie burgheză, Park, care locuieşte într-o reşedinţă somptuoasă, cu grădină, geamuri vitrate şi decoraţiuni rafinate.
Familia Ki-taek încearcă să speculeze foarte repede acest filon de aur: prin subterfugii abile, Ki-Woo o angajează pe sora lui pentru a da lecţii de desen la micul-dejun, apoi părinţii lui devin şoferul şi guvernanta familiei Park. Însă, deşi totul pare că merge de minune pentru familia de escroci, sosirea acestor „paraziţi” în familia Park va marca de fapt debutul unui angrenaj de situaţii incontrolabile.
Premiul de interpretare feminină a fost câştigat de Emily Beecham, protagonista filmului „Little Joe”, în care actriţa britanică joacă rolul unei cercetătoare care începe să suspecteze că plantele pe care le-a modificat genetic pentru o corporaţie ar putea avea efecte adverse.
În discursul său de acceptare a premiului de interpretare masculină, actorul spaniol Antonio Banderas a vorbit despre evoluţia lui artistică de 40 de ani, care i-a adus în cele din urmă acest trofeu, atribuit pentru rolul din pelicula semi-autobiografică „Dolor y gloria”, regizată de Pedro Almodovar.
Prezentând Premiul Juriului – atribuit ex aequo unor filme cu încărcătură politică, „Les Miserables”, de Ladj Ly, şi „Bacurau”, de Kleber Mendonca Filho -, cineastul american Michael Moore, renumit pentru discursul lui tranşant şi liberal, a făcut următoarea declaraţie: „Trump este minciuna care permite apariţia şi mai multor minciuni”.
Doi dintre favoriţii Cannes-ului, cineaştii belgieni Jean-Pierre şi Luc Dardenne, care au câştigat în trecut de două ori trofeul Palme d’Or şi alte premii importante pe Croazetă, au obţinut în acest an premiul pentru regie cu „Le Jeune Ahmed”, portretul unui adolescent musulman din Belgia zilelor noastre, care încearcă să îşi asasineze profesorii după ce a fost radicalizat de un imam cu opinii extremiste.
Scenarista şi regizoarea franceză Celine Sciamma a câştigat premiul pentru scenariu cu filmul „Le portrait de la jeune fille en feu”, un lungmetraj de epocă şi cu tematică lesbiană.
Filmul „It Must Be Heaven”, regizat de Elia Suleiman, una dintre rarele comedii din competiţia din acest an, a primit o menţiune specială din partea juriului.
Trofeul Camera d’Or, atribuit de un juriu prezidat de Rithy Panh, ce recompensează cel mai bun lungmetraj de debut din toate secţiunile festivalului, a revenit în acest an cineastului guatemalez Cesar Diaz, regizorul peliculei „Nuestras Madres”, care a avut premiera mondială în secţiunea Semaine de la Critique.
Cineastul mexican Alejandro Gonzalez Inarritu a prezidat juriul competiţiei oficiale de la Cannes 2019, din care au mai făcut parte scriitorul şi regizorul francez Enki Bilal, regizorul francez Robin Campillo, actriţa şi regizoarea senegaleză Maimouna N’Diaye, actriţa americană Elle Fanning, regizorul grec Yorgos Lanthimos, regizorul polonez Pawel Pawlikowski, regizoarea americană Kelly Reichardt şi regizoarea italiană Alice Rohrwacher, scrie Agerpres.