Nemulţumită şi de viaţa de familie
Specialiştii care “au tradus” biletul spun că, în momentele premergătoare gestului sinucigaş, în mintea Mădălinei s-a dus o luptă crâncenă, în care şi-au făcut făcut loc “teama, angoasa, lipsa de armonie, chiar şi în familie, dezechilibrul, îndoiala, indecizia în ce să aleagă”. După ce îi aminteşte pe cei dragi sufletului ei, artista trece brusc la un alt moment, acela în care aproape că se desfiinţează ca om. Înşiruirea de defecte – “o neputincioasă, o nevrednică, o complexată, am un milion de defecte”, care au măcinat- o până la epuizare, se încheie cu gândul solistei că există, totuşi, o soluţie: “Cum să închei rândurile astea??? Cum??? Sunt de neiertat, mă gândesc la voi toţi, dar şi la ce să fac să nu mai fiu!”. Mădălina nu uită să-i amintească soţului ei de un cont în euro de la BRD şi să se spovedească faţă de familia ei, căreia îi transmite să o ierte. În tot acest tablou, experţii au dat o mare importanţă şi alinierii rândurilor în pagină.
Scrisul descendent ascunde o depresie
Cum acestea au avut o direcţie descendentă, înspre josul colii, grafologilor le-a indicat acest fapt că Mădălina voia să-şi pună capăt zilelor. “(…) scriere care coboară progresiv şi alarmant la fiecare linie poate indica o depresie gravă, cu tendinţă de sinucidere, afară doar dacă nu este ecoul sau presentimentul declinului sau indicele unei boli cronice”, se mai arată în concluziile experţilor.
Iată ce a scris Mădălina în biletul de adio:
„Mi-a dăruit Dumnezeu – cel mai frumos şi curat suflet din lume, Puiu al meu, – cel mai mare şi minunat dar, copilaşul nostru, – cei mai buni şi sacrificaţi părinţi din lume, – frate drag, nepoţi dragi, rude, prieteni, atâta lume cu suflet curat în jurul meu! Nu le merit, nu ştiu ce să fac cu ele, cum să am grijă de ele, cum să le fiu de folos!!! Sunt o neputincioasă, o nevrednică, o complexată, am un milion de defecte şi astea mă fac să gândesc că trebuie să mă opresc aici cu viaţa mea! Nimeni altcineva nu e vinovat de starea mea doar eu voi toţi mă iubiţi şi mi-aţi arătat lucrul acesta mereu, tot timpul! Şi totuşi eu gândesc că trebuie să mă opresc aici cu viaţa! Aşa gândesc eu, aşa trebuie!!! Cum să închei rândurile astea??? Cum??? Sunt de neiertat, mă gândesc la voi toţi dar şi la ce să fac să nu mai fiu! Pui mic să rămână o perioadă la Botoşani, cu mama şi tata! Poate mă va ierta, mai târziu! Când va fi mare. Puicu meu – ai grijă de tot, atât cât poţi! Nu uita de banii de la BRD!!! În cont euro!!! Şi ai mei scumpi să mă ierte, atât pot să gândesc, am ajuns aici numai din vina mea! Şi să-l iubească mult pe Puiu, rămâne sufletul meu ptr. Tot ce a făcut pentru mine, ptr. Sufletul lui! Nu mă judecaţi, nu vă judecaţi dragii mei părinţi şi frate, mergeţi înainte de dragul copilului nostru şi de dragul lui Mihăiţă vă implor !!! Vinde tot ce se poate vinde, casa, orice, teren, dar vreau să rămână bani ptr. Pui pic (şcoli) şi … pentru Mihăiţă, Marian, Mihaela”