Ai atras atenția telespectatorilor
cu rolul tău din serialul “Profu”. În film, Lili era victima bullying-ului. În
realitate, ce zice Meda despre acest fenomen? Ai avut parte de vreo
astfel de experiență sau ai fost ferită de orice fel de discriminare?
Fenomenul bullying este, din nefericire, rezultatul inculturii, frustrării, violenței de orice tip și nu în ultimul rând al prostiei pe care frageda generație o vede și o preia în detaliu, ca fiind un exemplu demn de urmat de la părinții lor și de la apropiații cu care își pierd timpul. Eu am terminat Liceul de arte plastice Nicolae Tonitza într-o perioadă în care bullying-ul nu luase amploare și copiii mai aveau cei șapte ani de acasă. Asta nu înseamnă că am fost scutită de răutăți. Dar nici că am dat voie cuiva să mă atingă cu jigniri.
Într-o perioadă în care femeile
vor să fie anorexice, tu îți asumi o siluetă cu forme. Cum ai reușit să treci
peste complexe și să fii un model și pentru alte tinere? Ai vrea să fii
altfel decât ești acum?
Teatrul
și credința în Dumnezeu m-au ajutat să trec peste orice fel de complex și gând
care să mă demoralizeze. Nimeni nu este perfect. Și atunci, dacă nimeni nu este
perfect, eu de ce să am complexe și să mă ascund pe mine în favoarea oamenilor,
care și ei la rândul lor total imperfecți? Niciodată nu m-am gândit să fiu
altfel decât sunt. Sunt perfectă așa cum m-a lăsat Dumnezeu. Nici nu îmi trece
prin gând să schimb ce a creat El.
Topîrceanu este un nume cu
rezonanță în România. Care este legătura ta cu celebrul George Topîrceanu? Te-a
ajutat acest nume în cariera ta?
Port numele de Topîrceanu după mama și de pe ramura ei sunt stră-strănepoata lui George Topîrceanu. Spre suprinderea tuturor, numele nu m-a ajutat cu nimic. Tot ce m-a ajutat în carieră au fost tonele de talent pe care le dețin, nopțile de studiu și kilogramele în plus.
Când ți-ai dat seama că vrei să
te faci actriță? De mică făceai scenete prin casă sau târziu ți-ai dat seama că
e drumul pe care vrei să-l urmezi?
La
vârsta de 4 ani i-am mărturisit mamei că voi lua drumul actoriei. Bineînțeles
că jucam teatru peste tot pe unde mergeam. Am fost genul de copil căruia îi
dădeai “play” și începea teatrul indiferent de situație.
Familia te-a încurajat să te
faci actriță sau te-au îndrumat către o carieră ceva mai bănoasă?
Mama m-a încurajat întotdeauna să fac ce-mi place. Nu mi-a impus niciodată nimic.
Ești “drama queen” sau
comedia te împlinește? Te întreb asta pentru că mereu ești cu zâmbetul pe buze
și nu te-aș vedea în roluri dramatice.
Drama
queen sunt în viața de zi cu zi. Dar comedia mă îmbracă foarte bine. Am jucat
și joc în continuare roluri dramatice cu aceeași măestrie și îndemânare cu care
joc și rolurile de comedie.
Apropo, de unde găsești puterea
să rămâi pozitivă și mereu zâmbitoare. Presupun că ai și tu problemele tale,
decepțiile tale.
Puterea
asta despre care mă întrebi vine de undeva de Sus.
Ce face Meda atunci
când nu este pe scenă sau pictează?
Cântă
și studiază, fără doar și poate.