ComenteazăÎn octombrie 2010, blogul abracadabraro.wordpress.com publica un text scris de Mica, un text care acum îi emoţionează până la lacrimi pe toţi cei care au avut ocazia să intre în contact cu ea. Creativitate, o stăpânire extraordinară a limbii române şi a caracteristicilor textului literar, toate acestea sunt relevate de cele câteva rânduri scrise la acel moment de Mica, pentru toţi cei care îşi aminteau cu nostalgie de Abracadabra.
Iată textul integral:
„Gânduri…Amintiri
Pe vremea când eram eu artistă, în sensul giumbuşlucar al cuvântului, mă gândeam aproape exclusiv la cuvinte. Îmi dădea pe afară imaginaţia imaginilor şi, mai ales, cea a sunetelor. Căutăm febril prin dicţionarele minţilor celorlalţi să aflu cum se spune la lucrurile care mă fascinau cu adevărat. Îmi autoprovocam orgasm pronunţând ‘coraille, sau ‘corail, sau çorai, fără să cunosc, de fapt, substanţa semantică a recipientului sau, mai bine zis, a emisiei fonice pe care ansamblul meu vocal se căznea să o reprezinte. Fără să ştiu ce nuanţă de roşu corespunde conceptului, ca să zic aşa, de corail.
O iubeam pe Andreea, pe care o iubesc şi acum, enorm chiar, însă altfel, şi petreceam după-amiezile cu ea râzând una de alta, în esenţă. Iar Andreea înota trei sferturi dintr-un bazin olimpic sub apă, aruncându-se, în prealabil, în cap. Mă holbam la graţia nemăsurată a zânei ăleia care îmi scotea peri albi zi de zi, după cum orice relaţie de amor autentic te scoate din sărite.
Ce mi se pare crucial este că a şti ca să-i dai cu perna în cap celui pe care-l iubeşti este un autentic act de ataşament, după cum a nu şti dacă ai vrea să-i crapi capul sau să-i săruţi mâinile persoanei iubite este un dubiu genuin amoros.
Mamă, sun ca Eminescu, în ‘Copii eram noi, amandoi. Se vede că l-am iubit în copilărie”
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!