Mircea Radu și-a exprimat foarte clar opțiunea de a merge la vot pentru referendumul pentru familie. După referendumul pentru redefinirea familiei, prezentatorul de televiziune a comentat pe contul său de socializare.
„Glonțul dum-dum este un proiectil care odată intrat în corp explodează și provoacă distrugeri devastatoare. În cazul în care se supraviețuiește, rănile provocate de schije vor chinui toată viața.
Cred că România a avut parte de un Referendum-dum.
Votul de ieri nu înseamnă o revenire la „Vestul civilizat” cum nu înseamnă că doar România are nevoie de Europa. Și invers e valabil; și Europa are nevoie de țara mea. De tot ce știm noi românii să facem, de inteligența noastră, de tot ce am strâns în miile de ani de când trăim aici. Nu sunt de acord nici cu ideea, zisă pe față sau citită printre rânduri, că progresul și credința sunt două chestiuni total diferite. Nu cred că cine e se roagă, se închină sau are un Dumnezeu, e un tâmpit în carne și oase.
Am spus că sunt creștin și am stârnit reacții la care nu mă așteptam – de la binecuvântări, felicitări și ură pură (am fost făcut și lezbian, realizezi asta?) până la cereri de prietenie din partea unor parohii sau organizații gen „Pornografia rănește” – dar ce m-a uimit cel mai tare a fost când mi s-a spus că am avut curaj. Habar n-aveam că îți trebuie curaj pentru asta… Musulmanilor le e jenă să își mărturisească credința? Nu. Când sunt chemați de muezin lasă ceaiul din mâna, își întind preșul pe jos, se descalță și se roagă oriunde s-ar afla. Milioanelor de evrei care se duc în miezul zilei la Zidul Plângerii și introduc în crăpăturile acestuia bilețele cu mesaje-rugăminți le e jenă cu asta? Nu le e. Cinste tuturor. Atunci mie (ție, lui, ei, vouă) de ce să îmi fie rușine să zic că sunt creștin și să apăr, atât cât omenește și de pașnic pot, credința asta a mea?
Biserica a fost lovită și va mai fi; încă și mai tare. Cineva își motiva boicotul zicând că „Referendumul e pentru Biserică” iar el nu dă doi bani pe asta. Mare dreptate este în afirmația lui – poate fi un moment zero pentru Biserică.
Oricine își amintește din copilărie „Nu mai vorbi tu despre tine că te faci de rușine, lasă-i pe alții” , un sfat la care Biserica ar trebui să gândească bine. Eu știu mulți preoți care construiesc adăposturi pentru săraci, care duc copii amărâți în vacanțe sau le cumpără cărți pentru școală, care au grijă de bătrânii uitați de ai lor. Dar știu eu și încă câțiva. E suficient? Nu. Să ne trezim și să depășim faza romantică, suntem în vremuri in care trebuie să spui și să arăți ce ai făcut bun, altfel se va scoate în față numai ce faci rău…. Poate greșesc dar eu, de aici, de pe marginea unde-mi duc zilele, așa văd.
E în rugăciunea Tatăl Nostru un rând care spune „Și ne iartă greșelile noastre precum și noi iertăm greșiților noștri”. Zic de câteva ori cu voce tare, ca s-o aud bine, partea asta ultimă, cu noi, iertători ai celor care ne-au făcut rău și caut s-o pun peste taifunul iscat de acest plebiscit. Mi-e teamă că nu se va întâmpla asta, nimeni nu va ierta pe nimeni, suntem noi contra noi de ani de zile. Neam Unit? Nu, Neam Slăbit.
Ruinarea, începerea fărâmițării unui neam – e un soi de Apocalipsă și asta – va veni nu când vântul va mirosi a napalm ci atunci când clopotele vor bate începutul Liturghiei iar pe aleea care va duce spre Biserică nu va mai păși nimeni”, a menționat Mircea Radu.
Referendumul pentru familie a avut loc în zilele de 6 și 7 octombrie. Biroul Electoral Central a anunțat rezultatele referendumului pentru definirea familiei. Prezența la vot se ridică la 20,96%, cu peste 9% sub pragul necesar pentru validarea referendumului. După două zile de referendum, mai puțin de patru milioane de români din cei peste 18 milioane cu drept de vot s-au prezentat la urne. A fost cea mai slabă prezență la vot din istoria democratică a României.