ComenteazăLibertatea vă prezintă documentul depus de Monica Columbeanu la judecătorie:
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnata, COLUMBEANU MONICA, cetatean roman, cu domiciliul legal in judetul Ilfov, comuna Ciolpani, satul Izvorani, Str. Jandarmeriei nr. 8 si domiciliul ales la sediul profesional al S.C.A. „DOJANĂ & ASOCIAŢII” din Bucuresti, sectorul 2, Calea Mosilor nr. 225, bl. 33, sc. A, et. 1, ap. 2, prin prezenta, personal,
in calitate de reclamanta in cauza cu numarul de mai sus,
in considerarea dispozitiilor art. 132 Cod procedura civila,
in contradictoriu cu paratul COLUMBEANU ADRIAN IRINEL,
va solicit sa luati act de urmatoarea modificare a cererii de chemare in judecata:
1. Solicit sa dispuneti desfacerea casatoriei incheiate la data de 22.07.2006, conform Actului de casatorie nr. 19/22.07.2006, astfel cum rezulta din Certificatul de casatorie seria CE nr. 5185511 eliberat la data de 02.03.2011, prin divort, din culpa exclusiva a paratului COLUMBEANU ADRIAN IRINEL;
2. Solicit sa dispuneti ca subsemnata, COLUMBEANU MONICA, sa imi pastrez si dupa divort numele dobandit prin casatorie, acela de COLUMBEANU;
3. Solicit sa dispuneti incredintarea spre crestere si educare a fiicei mele, minora COLUMBEANU IRINA, nascuta la data de 17.01.2007, catre subsemnata COLUMBEANU MONICA, cu respectarea drepturilor firesti ale tatalui, paratul COLUMBEANU ADRIAN IRINEL, conform unui program stabilit de instanta;
4. Solicit sa dispuneti atribuirea provizorie, in beneficiul subsemnatei COLUMBEANU MONICA si a minorei COLUMBEANU IRINA, a folosintei locuintei din judetul Ilfov, comuna Ciolpani, satul Izvorani, Str. Jandarmeriei nr. 8, pana la solutionarea irevocabila a procesului de divort.
5. Solicit obligarea paratului COLUMBEANU ADRIAN IRINEL la plata unei pensii de intretinere a minorei COLUMBEANU IRINA in raport de posibilitatile materiale ale paratului si nevoile minorei.
MOTIVELE CERERII
IN FAPT, subsemnata, COLUMBEANU MONICA, m-am nascut la data de 08.01.1987, astfel ca la data casatoriei mele cu paratul COLUMBEANU ADRIAN IRINEL, 22.07.2006, abia implinisem 19 ani. Il cunoscusem pe viitorul meu sot, COLUMBEANU ADRIAN IRINEL, cu un an in urma, in ziua de 13.06.2005, in circumstante create de catre prietenii acestuia de familie, Matei si Monica Miko.
Am fost fascinata de lumea in care acesta traia si in care ma introducea, o lume total diferita de cea din care veneam eu. La acel moment, anul 2005, paratul avea o conceptie negativa si impotriva casatoriei; acesta mi-a spus faptul ca „uraste conceptul de casatorie caci aceasta este cea mai mare aberatie de pe pamant iar el nu se va casatori niciodata”. Mai tarziu aveam sa imi dau seama de faptul ca aceasta conceptie rezulta din nefericirea propriei lui familii, a casatoriei dintre tatal sau, Ion Columbeanu si mama sa, Georgeta.
Intalnirea mea cu paratul a fost o „intalnire aranjata” si nu cred ca avusese drept scop aranjarea unei casatorii, dimpotriva. Am fost invitata de Matei Miko, care patrona o companie de modelling, Transilvania Fashion, la o sedinta foto in Bucuresti.
Aveam 18 ani si cateva luni cand am venit in marele oras Bucuresti, in ziua de 13 iunie 2005 ! Veneam plina de speranta pentru o viata si un viitor mai bun pe care sa mi le cladesc prin munca mea ! Eram singura intr-un oras strain si inchis !
Am participat la sedinta foto din 13.06.2005 si, la finalul acesteia, Matei Miko, a inceput o pregatire psihologica a mea pentru a ma convinge cat de important si de util ar fi pentru succesul meu sa intalnesc un om de afaceri important. Se facuse tarziu si nu ma mai puteam intoarce la Bacau, tot in aceeasi zi; mai mult, Matei Miko mi-a spus ca la acea ora toate restaurantele erau inchise si nu mai aveam unde sa mananc decat la un prieten al sau – la Izvorani.
Am fost dusa de sotii Miko la Izvorani, nu imi dadeam seama cat de departe sau de aproape eram de Bucuresti. Matei Miko a avut grija sa imi dea toata sustinerea ca acesta este omul care ma poate ajuta sa ajung cineva in viata. Casa acestuia era fascinanta, un loc cum nu mai vazusem niciodata, un loc care fascina si totodata te intimida.
Am petrecut o seara placuta pana cand sotii Miko, fara nici o veste, au disparut. Nu stiu cand am observat acest lucru, dar m-am trezit singura in acel loc, fara nici o posibilitate de reintoarcere. Asa l-am cunoscut pe COLUMBEANU ADRIAN IRINEL, in noaptea de 13 spre 14 iunie 2005 !
Urmatoarele zile au fost coplesitoate, una dupa alta, cadouri, vizite, calatorii in strainate. Parisul ! Un Mercedes ! Totul facut parca potrivit unui scenariu deja scris sau a unei piese in repetitie ! Nu puteam sa vad decat ceea ce fascina; in nici un caz nu puteam sa vad adevarul, chiar credeam ca sunt indragostita si, mai ales, ca sunt iubita. Orasul mi se deschidea, toti imi erau prieteni parca de o viata !
Cu cata durere in suflet aveam sa ma trezesc, mai tarziu, cand am aflat ca toate aceste cadouri apartinusera altor „iubite” ale lui Irinel Columbeanu.
Pana si hainele pe care le primisesm fusesera imbracate si purtate de alte fete „prezentate” tot de familia MIKO, fete hranite cu aceleasi sperante mincinose si perfide ! Purtam hainele daruite si „revocate” (asa cum mi-a fost revocata si donatia apartametului meu din Piata Victoriei) de catre Irinel Columbeanu unei Gabriela Botezat, din Radauti, a unei Lidiana Moldovan din Cluj si a cator alte fete !
Irinel isi „recicla” cadourile re-daruindu-le altor tinere fete !
Adevarurile acestea le-am aflat dupa casatorie iar otrava lor a fost cu atat mai ucigatoare. Daca as fi stiu de nesinceritatea lui Irinel Columbeanu, nu m-as fi casatorit cu acesta. Nu i-as fi permis sa fie tatal copilului meu !
Am aflat prea tarziu ! Prea tarziu am aflat despre „casatoriile” lui anterioare: 13 ani cu Romanita, 8 ani cu Anna ! Relatii sterpe si esuate ce nu difera de situatia mea decat prin aceea ca eu am dat nastere unui urmas al familiei Columbeanu.
De aceea paratul COLUMBEANU ADRIAN IRINEL nu se va multumi, ca in cazul iubitei sale precedente, Gabriela Botezat, careia i-a daramat cu buldozerul salonul de cosmetica, ci, in privinta mea, nu se va lasa, asa cum a spus-o deja presei si apropiatilor, „pana nu ma va sfasii in bucati” !
In anii ce au urmat casatoriei noastre, dupa ce am nascut-o pe fiica noastra Irina, ce seamana izbitor cu mama paratului, Georgeta Columbeanu, aveam sa descopar adevarata fata a acestuia.
Toate acele motive care m-au fascinat la el aveau sa fie puse intr-o oarecare umbra de caracterul sau duplicitar si de panoplia sa de frustrari bazate pe propria-i perceptie despre fizicul sau depre aptitudinile sale sexuale ori bazate pe grandomanie ori teama de saracie. Toate acestea pe fondul unei depresii continue, tratate cu xanax si alcool.
Viata mea se schimbase: orasul nu imi mai era inchis, dimpotriva ! Dar si viata mea era deschisa Orasului si tuturor. Viata imi fusese invadata de camere de televiziune, eram judecata si expusa; toata aceasta expunere fusese ideea lui Irinel.
Viata de familie ne-a fost afectata, eram sub presiunea mass-media si in vizorul ziarelor de scandal. Dar asta isi dorea IRINEL COLUMBEANU, iar eu acceptam ca si orice altceva ce imi cerea sotul meu: moral sau imoral !
Faceam ceea ce imi cerea ! Simteam ca ii datorez acest lucru ! Ii simteam dominatia sa: prin putere, prin experienta si prin bani ! Cu toate acestea ma credeam libera, dar, acum constat, ca nu am fost niciodata libera, niciodata egala cu el, asa cum se intemeiaza orice familie !
Sotul meu nu a facut altceva decat sa ma prinda intr-o cusca prin toate dependentele posibile: psihologic, financiar, relational ! Niciodata nu a fost cu adevarat si pe deplin sincer cu mine.
Am inceput sa muncesc singura, sa imi castig proprii bani.
Pe conturile mele bancare l-am desemnat pe sotul meu in calitate de „imputernicit”; aveam grija de casa, ii faceam mancare, m-am dus zilnic la mama sa, Georgeta, care se afla in spital si o ingrijeam, ii aduceam si acesteia de mancare si ii povesteam despre noi. Am facut acest lucru pana cand aceasta a murit.
Munca a inceput sa ma faca sa ma simt cu adevarat libera si independenta. Si in acelasi timp, ma simteam aproape de sotul meu, indatorata sa ii stau aproape.
Nu il intelegeam de ce este atat rece fata de parintii lui, de ce le vorbea urat, de ce era atat de neglijent fata de fetita noastra, Irina.
Il intrebam si imi motiva ca din cauza afacerilor, a pierderilor financiare. Atunci i-am zis ca vreau sa il ajut. Mi-a cerut bani cu imprumut si i-am dat.
Apoi a inceput sa isi ia singur ! Si-i lua din contul meu personal si ii restituia cu titlu de „imprumut” intr-o firma a mea, S.C. MONICA COLUMBEANU MEDIA S.R.L., pana cand a ajuns sa creeze imaginea falsa ca el ma imprumuta pe mine iar nu invers (si pentru motivul acesta m-a deposedat si de o masina Bentley pe care o cumparasem exclusiv cu bani proprii !) !
Cele mai grave constatari ale mele nu au fost acestea de natura patrimoniala ci cele cu fundament subiectiv: pe sotul meu nu il mai interesam, nici eu si nici fiica noastra Irina. Era tot mai distant, mai neimplicat.
Am inscris-o pe Irina la gradinita in noiembrie 2009. In tot acel an ma duceam si la spital la soacra mea, Georgeta, zi de zi. Asa ca trebuia sa vin in Bucuresti de la Izvorani, faceam cate o ora si jumatate pe drum. El a venit cu ideea, chipurile de a-mi usura munca zilnica, sa raman in timpul saptamanii in apartamentul de 2 camere din Piata Victoriei cu fiica mea, ca sa o duc la gradinita si sa pot sa am si grija de soacra mea, Georgeta Columbeanu. Acum, cred insa ca acesta a fost doar un motiv pentru a ma indeparta de el si pentru a nu vedea ce face si cum petrece la Izvorani.
Dupa ce soacra mea, Georgeta Columbeanu, cu care avusesem o relatie speciala, a murit, in familia noastra ramasesera doar barbatii: Irinel si tatal lui, Ion. Acest deces si perioada ce a urmat a fost foarte dificila pentru mine. Sotul meu statea tot mai departe de mine si de copil, nu ne ajuta cu absolut nimic si nu ne ajuta financiar sub nici un aspect (in mod surprinzator pentru un „miliardar”). Atat eu cat si fetita traiam din banii pe care eu ii castigam, fara nici un suport din partea paratului !
In 2010, un prieten american al celui care devenise nasul nostru, Matei Miko, mi-a sugerat sa vin in SUA sa filmez niste reclame. Din orice suma de bani care as fi castigat-o, Matei Miko primea 20%. Acesta, Matei Miko, a fost incantat de aceasta perspectiva si acestia au fost cei care probabil l-au convins pe sotul meu sa imi spuna ca eventuala plecare a mea in SUA impreuna cu Irina reprezinta „cea mai tare idee”. Eu am ramas surprinsa cand, dupa ce mi-am exprimat aceasta idee de a pleca in SUA si ma pregateam sa mi-o sustin si sa imi conving sotul, acesta, „din prima”, mi-a spus ca este de acord ca eu si Irina sa plecam si ca aceasta reprezinta „cea mai tare idee” pe care am avut-o !
Cu acordul sotului meu, atat eu cat si fiica noastra am plecat in SUA. Nu am plecat la distractie, ci la invatatura si munca. Eram singura si anonima. Acest anonimat mi-a dat liniste si energie sa fiu puternica, sa devin puternica. Nu ne-a ajutat cu aproape nimic (cu exceptia faptului ca ne-a cumparat o masina BMW second-hand ca sa o pot duce pe Irina de acasa la gradinita). Am fost nevoita sa mare intorc lunar in Romania pentru diferite prezentari de moda pentru a obtine banii de chirie si cele necesare traiului. Fetita mea s-a integrat bine la gradinita americana si a inceput sa vorbeasca in engleza (lucru pe care in Romania refuza sa il faca).
Teama de saracie a sotului meu l-a inrait si l-a indepartat de noi. Am incercat, atat cat am putut eu, sufleteste si financiar, sa il ajut. Mi s-a parut insa nedrept ca eu sa ma sacrific in SUA iar el sa se destrabaleze in lipsa mea cu diferite femei iar aceste lucruri sa ajunga publice. Eram in tara, sa lucrez, cand s-a intamplat scandalul cu cele doua blonde ! Dupa ce am vazut ca sotul meu urma sa apara pe coperta unui tabloid in baie cu doua blonde, i-am dat un mesaj despre acest fapt la care el mi-a rapuns: „Numai cu doua ?!” Mi s-a parut sfidator si umilitor la adresa mea. Umilinta aceasta era publica si aveam sa o cunosc la intoarcerea in tara.
Aceste relatii imorale ale sotului meu precum persistenta lui in acest comportament adulterin, coroborat cu lipsa lui ce orice participare morala si financiara in cadrul si la sustinerea familiei noastre precum si faptul ca se imbata foarte des iar acest lucru aparea saptamanal publicat in ziare, au determinat discutii aprinse intre noi in ceea ce priveste indreptarea lui sau desfacerea acestei casatorii.
Era evident faptul ca nu isi mai exprima iubirea fata de mine, devenea discutabil daca ma iubise in mod sincer candva ! Era tensionat de faptul ca am ajuns independenta financiar, apta sa traiesc singura si sa imi pot creste fetita. Toate aceste lucruri l-au facut pe sotul meu sa se simta nesigur in ceea ce privea controlul meu, sa se teama pentru pierderea puterii lui de dominare.
Sotul meu este cel care mi-a propus sa divortam sugerandu-mi sa initiez eu o astfel de procedura bazata pe ideea unei „culpe comune”. La data la care acesta mi-a propus acest lucru, finele lunii ianuarie 2011, deja el era pregatit sa inceapa procesul meu de „discreditare certificata a ta ca mama, in toata media, in mod definitiv si iremediabil, pierderea dreptului la munca si a rezidentei in SUA”. Iar acest lucru l-a facut impreuna cu mama mea care, indiferent de motivatie ori credinta, s-a lasat manipulata de sotul meu. Imi revocase, fara sa stiu, declaratiile notariale in baza carora puteam sa ies cu fiica noastra din Romania, comandase un raport psihologic al fetitei mele (fara stiinta mea), crease datorii fictive pe firma pentru a-mi sechestra masina, mi-a sustras o serie de bunuri si bijuterii de valoare (acestea sunt lucrurile ce le cunosc la acest moment dar, probabil, a mai facut si altele).
Am initiat procedura de divort asa cum imi ceruse dar, in fapt, el s-a comportat ca si cum nu ar fi stiut de divort sau nu ar fi fost de acord cu acesta.
Mi-a revocat donatia prin care dobandisem proprietatea asupra apartamentului de doua camere din Piata Victoriei. Mi-a „intrat” in conturile bancare (unde figura in calitate de imputernicit) si mi-a sustras banii proprii. A convenit cu o serie de parteneri de ai mei de afaceri sa nu imi mai dea sau sa imi mai accepte comenzi pentru munca, cu intentia clara de a ma pune intr-o situatie de inferioritate si de dependenta financiara. Si intr-adevar, am fost parasita de toate aceste persoane. Mi-a cerut sa parasesc apartamentul si l-am parasit !
Cel mai grav scenariu creat de sotul meu o vizeaza pe fiica mea de care nu s-a ocupat niciodata si care nu a fost in atentia lui pana la procesul de divort. Preconstituirea unor asa zise „probe”, cumpararea unor astfel de probe, intoxicarea opiniei publice cu informatii false sau contrafacute au avut si au scopul de a ma „denigra certificat ca mama” respectiv pentru a ma decade din drepturile parintesti sau, in caz de insucces, de a ma incarcera pentru rele tratamente aplicate minorului.
Toate aceste acuzatii relative la comportamentul meu fata de fetita mea Irina sunt neadevarate, sunt creatii ale geniului malefic de la Izvorani si a colaboratorilor sai: avocati, psihologi, procurori. Voi demonstra fara putinta de tagada falsitatea acestor acuzatii precum si adevarata relatie dintre mine si fiica mea.
Paratul este cel care s-a comportat „neparinteste” cu fiica noastra: a izolat-o de mine si a inceput sa ma denigreze in fata acesteia, sa ii influenteze ori sa ii redefineasca conceptual sentimentele fata de mine.
Fetita a fost retrasa din procesul educativ, paratul nu a mai lasat-o la gradinita saptamani la rand. Mie mi-a fost interzis accesul in locuinta mea, ultimul nostru domiciliu comun, din Izvorani unde as fi putut sa imi intalnesc copilul. Acolo fiica mea este tinuta sub paza si izolata de mine (fiica mea) Irina.
Cu toate piedicile pe care sotul meu mi le-a ridicat pentru a ma discredita si pentru a ma lipsi de orice sprijin, am reusit si sunt pe deplin capabila sa ma descurc singura: am un spatiu de locuit similar celui din Piata Victoriei, unde fetita mea a locuit in ultimii doi ani, am un loc de munca sigur, pe baza unui contract de munca incheiat pe o perioada nedeterminata, am posibilitatea unor colaborari pentru obtinerea de venituri suplimentare. Peste toate acestea, am dorinta sincera de a trai si a avea o viata simpla si normala, aici in Romania, fara excese si fara a ma mai lasa prada mass-mediei.
Imi doresc un camin linistit pentu mine si fetita mea, mi-as dori ca paratul, tatal Irinei, sa capete intelepciunea de a fi un simplu tata iar nu un proprietar de familie !
Solicit sa imi patrez numele dobandit prin casatorie intrucat asa sunt cunoscuta si identificata in public, munca si realizarile mele s-au consacrat sub acest nume si, nu in ultimul rand, pentru a nu exista o diferenta de nume de familie intre mine si fiica mea respectiv pentru a nu o expune pe aceasta unor situatii delicate in mediul scolar.
Solicit de asemenea reintegrarea in domiciliul comun intrucat aceasta este singura mea posibilitate de a avea si a continua relatiile firesti cu fiica mea, Irina. In lipsa unei astfel de hotarari provizorii, fiica mea este indepartata in mod artificial si fortat de mine, in dauna dezvoltarii sale psiho-sociale (afective) si spre suferinta sufletului meu.
Totodata solicit ca minora IRINA COLUMBEANU sa fie incredintata subsemnatei pentru a veghea la cresterea si educarea acesteia in considerarea perioadei de pana acum, cand tot eu am crescut-o si intretinut-o, in considerarea varstei mici a acesteia, a sexului feminin, a diferentei de varstei dintre noi, mama si fiica, a faptului ca am conditii materiale suficiente precum si indreptatirea morala de a indeplini aceasta sarcina.
Nu ma opun ci chiar doresc ca tatal ei sa faca parte din viata noastra fara nici o restrictie si chiar (si) fara nici o contributie materiala !
Am prezentat onoratei instante de judecata aceste fragmente din viata mea, modificand cererea de divort initiala, sugerata de catre parat, cu speranta ca aceasta se va apleca cu intelegere si intelepciune asupra vietilor noastre, asupra adevaratului continut moral al familiei Columbeanu si va decide astfel cum legea si morala ar face-o in abstract, in ciuda si independent de orice putere financiara sau de relatii pe care o reprezinta sotul si socrul meu. Acest proces nu este un proces pentru custodia fiicei mele Irina ci si un proces pentru libertatea mea, pentru dreptul meu si al fiicei mele de a trai simplu si normal, dincolo de camerele de filmat.
Pentru toate aceste motive va solicit sa binevoiti a admite cererea de chemare in judecata astfel cum a fost modificata.
IN DREPT, imi intemeiez prezenta cerere pe dispozitiile art. 37 alin. 2, art. 38 alin. 1, art. 40 alin. 2 teza a II-a, art. 42 Codul familiei, art. 613 si urm. Cod procedura civila.
PROBE: inscrisuri, martori, interogatoriu (sub aspectele admisibile), ancheta sociala la locuinta mea.
Cu deosebit respect,
MONICA COLUMBEANU
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI BUFTEA