Cronică de film | „N-ai șanse, frate!” să treci prin comedia asta romantică fără măcar o criză de râs

Charlotte Field (Charlize Theron) se pregătește să candideze la Președinția Statelor Unite ale Americii, visând să scrie istorie din postura primei femei care ocupă această funcție în stat. Deși e deja o figură consacrată în politică, simte nevoia să-și condimenteze un pic discursurile, cu replici originale și spumoase.

Norocul face ca Charlotte să se intersecteze la o petrecere cu Fred Flarsky (Seth Rogen), un jurnalist extrem de talentat, dar cam slobod la gură. Cei doi se știu încă din adolescență, când ea i-a fost dădacă, iar el o iubea în secret.

Având deja acest trecut comun, Charlotte îi propune lui Fred să se alăture echipei sale de Relații Publice, în calitate de scriitor al discursurilor ei pentru campania electorală. Zis și făcut, iar noile monologuri par să dea publicul pe spate.

Totuși, colaborarea profesională începe să scârțâie din momentul în care Fred își mărturisește atracția față de ea, dragoste pe care încă nu a reușit s-o depășească. Indiferent dacă sentimentul e reciproc sau nu, subalternii o avertizează pe Charlotte: cuplul nu ar da bine în ochii alegătorilor.

Un cuplu improbabil

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

În vreme ce Charlotte e rafinamentul întruchipat și inspiră numai admirație, Fred se îmbracă precum un golan, are buzunarele pline de droguri și poate fi confundat cu un om fără adăpost din cauza bărbii.

La prima vedere, nu au nimic în comun, dar candidata la prezidențiale își dă seama că Fred e cel care-și trăiește viața din plin, lipsit de griji, în timp ce ea nu poate ronțăi niște frigărui de teama paparazzilor.

Pe măsură ce se apropie mai mult de el și se simte tot mai confortabil, o presează întrebarea: „Oare e mai bine să fii președinte, copleșită de responsabilități, sau să te bucuri de libertate alături de un tip simplu?”.

Am nimerit jackpot-ul!

Mult prea rar avem norocul să nimerim o comedie reușită din toate punctele de vedere – să amuze constant, dar să aibă și o poveste bine închegată, ilustrată de actori experimentați, care dau bine pe ecran împreună. Potul cel mare, practic.

Nici nu e de mirare. Statistic vorbind, sunt șanse mari ca orice comedie căreia îi dai „Play” (la întâmplare) să fie slabă sau mediocră, pentru că este unul dintre cele mai exploatate genuri cinematografice. Potrivit analistului Stephen Follows, dintre toate filmele produse pe glob de-a lungul ultimelor două decenii, cam 3 din 10 sunt comedii.

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

Asta înseamnă ridicol de multe producții umoristice și – implicit – ridicol de multe producții umoristice proaste, dacă acceptăm ideea că nu toți cineaștii se pricep la meseria lor.

Regizat de Jonathan Levine, „N-ai șanse, frate!” e unul dintre acele cazuri fericite în care pornești la drum fără așteptări și te trezești râzând până răgușești. Mă refer chiar la râs gălăgios, cu poftă, genul care provoacă și crize de astm spectatorilor cu această sensibilitate respiratorie. Sună alarmant, dar o spun în cel mai bun sens cu putință.

Seth Rogen nu-i un simplu clovn

Prezența lui Seth Rogen e la fel de magnetică pe cât te-ai aștepta. Unul dintre cei mai simpatici actori ai momentului, canadianul se dă în spectacol și reușește să smulgă hohote din mulțime fără să lase impresia că s-ar strofoca. E perfect natural, într-un rol care i se potrivește mănușă.

Vestea bună pentru publicul larg e că Rogen se abține cât de cât de la obscenitățile și limbajul colorat care-l caracterizează. Asta pentru că nu s-a ocupat și de scenariu, deci textul a rămas în sarcina unor oameni mai… cuminți.

Recomandări

Pensionarii din Ucraina, nevoiți să se întoarcă la lucru din cauza lipsei forței de muncă | VIDEO

Amuzant știam deja că e, dar Seth Rogen impresionează acum și în departamentul dramatic. În multe momente sugerează că umorul personajului său e un mecanism de apărare, o fațadă construită peste stima de sine scăzută – contrast plauzibil, care îi iese de minune.

Deși transformă până și momentele intime în parodii, sensibilitatea lui Fred și dragostea lui pentru Charlotte sunt mereu evidente, ceea ce ne determină să-i facem galerie în plan amoros.

Dragostea sau cariera?

De cealaltă parte, Charlize Theron reușește să rămână elegantă și demnă chiar și atunci când povestește în detaliu cum s-a stricat la stomac, odată.

Candidata la Președinție e înconjurată de-o echipă care-i planifică meticulos imaginea publică. Pe măsură ce se apropie de idealul alegătorilor, Charlotte descoperă că se distanțează de sine. Campania electorală riscă să-i îngroape adevărata personalitate și să o separe definitiv de Fred.

Interacțiunile lor par sincere, firești și construiesc treptat o relație autentică. Studiile echipei de PR arată că publicul nu și-ar dori s-o vadă pe Charlotte cuplată cu un individ necioplit și neîngrijit precum Fred, deci politiciana se vede nevoită să aleagă între iubire și succes profesional. Viață fericită vs. carieră strălucită.

Livrează exact ce promite

Deși toate ingredientele sunt bine alese și înțelept dozate, compoziția finală nu lasă o impresie pe termen lung. E o poveste de care te bucuri pe moment, care te umple de energie și de bună dispoziție, dar nu-ți va rămâne gravată în memorie.

Nu se remarcă prin nimic în departamentul vizual, iar dilemele lui Charlotte și morala poveștii le poți considera banale, în esență. Noroc că sunt puse într-un context inedit.

În apărarea filmului, e clar că nu și-a propus să reinventeze roata sau să culeagă trofee. Vrea doar să ne distreze copios și să ne emoționeze prin relația improbabilă a celor doi protagoniști. Trece cu brio ambele probe!

Nu poți să râzi la nesfârșit

I-aș reproșa, în schimb, faptul că-i un pic prea lung. 2:05 ore e o durată neconvențională pentru o comedie și, pe alocuri, lasă impresia că se trage de timp. Din cauza asta apar decelerări în ritmul acțiunii, care la rândul lor atrag pauze mai mari între momentele comice.

Totuși, aceste răgazuri ne permit să aprofundăm relația dintre Charlotte și Fred, prin dezbateri mai serioase și mai ancorate în realitate. Nu sunt momente moarte, dar pot părea așa din cauza contrastului cu episoadele hazlii.

Pe scurt, te încurajez să-i dai o șansă filmului. Pe marele ecran te așteaptă actori talentați și simpatici, care simulează excelent o relație pe cât de controversată, pe atât de dulce. Povestea e captivantă și are o miză uriașă – Președinția SUA -, iar glumele bune vin pe bandă rulantă.

„N-ai șanse, frate!” / „Long Shot” rulează în cinematografele din România începând de pe 28 iunie.

Nota: 8/10.

Vezi și topul celor mai bune filme de comedie din toate timpurile

Urmărește-ne pe Google News