În continuare, aveţi textul scrisorii deschise pe care Adina Scurtu a trimis-o la redacţie:
”Iulia Albu a demarat recent o campanie prin care promovează frumuseţea naturală. Cunoscând pasiunea sa pentru plagiat şi date fiind antecedentele noastre, de la bun început mi-am dat seama nu se poate să nu existe nici o legatură între campania ei şi cea demarată de GlossyMagazine.ro (n.r. – site-ul la care lucrează Adina) pe 16 martie. Dar pentru că nu aveam nici o dovadă care să-mi susţină o astfel de acuzaţie, am tăcut. Până astăzi când a apărut proba de necontestat.
Iulia anunţa astăzi [9 iunie] pe site-ul său oficial că următorul pas al campaniei sale se numeşte ”Frumuseţea ta naturală te face celebră!” şi că el constă în aceea că va realiza o şedinţă foto împreună cu 10 dintre fetele care îi trimit un mail prin care să o convingă că frumuseţea lor naturală merită promovată. Cu alte cuvinte, conceptul este identic până în cele mai mici detalii cu cel al campaniei Frumuseţea TA este o operă de artă a naturii! Glossy o vrea pe copertă!
În luna ianuarie, Iulia Albu a trimis revistei Elle spre publicare un interviu creat 100% de mine în perioada în care îi eram PR [atât întrebările, cât şi răspunsurile îmi aparţin] şi publicat pe data de 11 noiembrie 2011 de către Nicoleta Chiriţă pe site-ul revistei respective. Două luni mai târziu, Albu m-a acuzat public că am plagiat review-ul pentru videoclipul Born This Way al lui Lady Gaga. Evident, am demonstrat contrariul, însă în loc de scuze, am primit vestea că îmi fură în continuare ideile cu maxim de neruşinare.
Se bazează probabil pe faptul că notorietatea obţinută exclusiv prin căsătoria cu Mihai Albu o face mult mai credibilă în ochii publicului decât mine. Cu alte cuvinte, în cazul în care aş cuteza să dau cărţile pe faţă, ar fi cuvântul ei împotriva cuvântului meu. Adicătelea cuvântul unei dive împotriva cuvântului unei nimeni. Probabil premisă pe care îşi bazează hoţia este una corectă, însă din păcate pentru ea, mie îmi place să risc. Iulia Albu se promovează prin interviuri reciclate cu răspunsuri date de mine în calitate de PR.
După participarea Iuliei Albu la emisiunea Conferinţa de presă [Antena 2], emisiune unde sunt invitat permanent, Iulia a încercat să forțeze o comunicare. Mă suna des, de cele mai multe ori nu îi răspundeam. Însă în cele din urmă, am cedat presiunilor, ne-am întâlnit, mi-a propus să îi fiu PR. Am îngropat securea războiului, şi am decis să încercăm. În fond, nu îmi stricau 300 euro pe lună. Ştiu, este o sumă mică, dat fiind faptul că în urma unei promovări susţinute în mass-media, sumele la care „te vinzi” cresc, ba chiar depăşesc 10.000 Euro.
Între timp ne-am împrietenit, am început să pun foarte mult suflet în ceea ce făceam. Lucram deja pentru o prietenă, nu pentru un client. Doar că Iulia Albu înţelege ciudat prietenia. N-a trecut mult timp şi – în preajma prezentării lui Mihai Albu de la Bucharest Fashion Week -Iulia mi-a solicitat ca din prietenie să promovez în aceeaşi bani şi colecţia Techno Preludique. Am acceptat. Acceptul meu s-a înţeles ca fiind un accept de a lucra definitiv şi pentru Mihai Albu. Am tăcut. Am înţeles-o că nu are bani, că Albu nu mai are comenzi, că nu are din ce să mă plătească cu mai mult. Am venit cu idei pentru o campanie print pentru colecţie. Mă gândeam să promovam pantofii printr-un shooting în care fetiţe de diferite rase machiate a la Galliano cu picioruşele în pantofi Mihai Albu, să se joace cu o Barbie, o Barbie interpretată în poze de Iulia. Un shooting dificil, motiv pentru care fotografii l-au evaluat la 700 Euro. „Dar cine mai sunt şi ăştia şi ce au făcut ei ca să merite aceşti bani? În loc să spună „mersi” că lucrează pentru Albu, că se promovează în felul ăsta, cer o căruţă de bani. Orice fotograf din ţara asta şi-ar tăia o mână ca să lucreze GRATIS pentru Mihai Albu” a fost reacţia ei.
N-o să spun acum „cine sunt ăştia [fotografii] însă o să spun că unul dintre ei are la dispoziţie unul dintre cele mai mari trusturi media din România ca să se promoveze GRATIS. Iar soţia lui este în această ţară un nume incomparabil mai cunoscut şi mai apreciat decât Iulia sau Mihai Albu.
Nu m-aş fi gândit vreodată că voi fi pusă în situaţia de a dezvălui amănunte care până la urmă nu îmi sunt nici mie favorabile – nu e tocmai deontologic ca PR-ul să răspundă la interviuri în locul clientului, de exemplu – însă cine mă citeşte de mult ştie bine că nu pot să tac. Şi că în nici un caz nu mă caracterizează ipocrizia. Pardon! Diplomaţia! Mai ales atunci când cineva încearcă să mă umilească. Să mă prostească in faţă… Eu atât am avut de spus deocamdată. Dacă Iulia sau/şi Mihai Albu doresc să detaliem subiectul, n-am nici o problemă în a o face”.