- Înainte de 1989, lipsa altor opţiuni de divertisment a produs cifre record pentru anumite producţii cinematografice româneşti, precum filmele lui Sergiu Nicolaescu sau Mircea Drăgan.
- Astăzi, cineaştii români nu mai visează la milioane de spectatori în săli de cinema, ci mai degrabă la zeci de mii.
- „5GANG: Un altfel de Crăciun“, lansat pe 27 decembrie, a generat cele mai mari încasări din istoria cinematografiei românești, după anul 1989. Filmul a fost vizionat de 247.617 de spectatori și are până acum încasări de peste un milion de dolari.
“Aferim!”, filmul lui Radu Jude din anul 2015, care a obţinut Ursul de Argint la Berlin, a făcut un număr de 75.424 de spectatori în sălile de cinema autohtone potrivit datelor centralizate de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC).
În 2018, Radu Jude revenea cu “Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”: 9.476 de spectatori.
Unul dintre cele mai importante filme ale lui Cristi Puiu, Sieranevada (2016), apreciat în unanimitate de critici şi nominalizat la Palme DOr, a adus la cinema ”numai” 40.567 de români, arată datele CNC. Cu “Aurora”, tot Cristi Puiu ajunsese în 2011 la 3.638 de spectatori.
De pragul de 100.000 de bilete vândute a reuşit să treacă Călin Peter Netzer în 2013 cu pelicula “Poziţia copilului”: 112.134 de spectatori.
În 2012, “După dealuri”, lungmetrajul semnat de Cristian Mungiu, impresiona la Cannes, unde actriţele Cosmina Stratan şi Cristina Flutur luau premiul pentru actorie. În ţară vedeau filmul puţin peste 50.000 de oameni.
Cifre asemănătoare obţinea şi “Eu când vreau să fluier, fluier”, filmul lui Florin Şerban (Ursul de Argint, Berlin, 2010): 51.650.
Thrillerul “La Gomera” al lui Corneliu Porumboiu a fost una dintre revelaţiile cinematografice ale lui 2019. Însă au mers să-l vadă puţin peste 30.000 de oameni.
Iar filmul-experiment al regizoarei Adina Pintilie, “Nu mă atinge-mă” (Ursul de Aur la Berlinale 2018) a fost văzut de 13.446 de spectatori.
Filmele comerciale ale deceniului. Cele mai populare producţii româneşti de după 2010
Când Stere Gulea a revenit, după 30 de ani, la personajele lui Marin Preda pentru a face “Moromeţii 2”, toate vâlva creată în jurul acestei idei a adus în sălile de cinema aproape 200.000 de români, deşi critic, filmul nu a impresionat.
Comediile romantice ca “Selfie” (2014) sau “Selfie 69” (2016), regizate de Cristina Iacob, au avut la rândul lor cifre bune: 87.653 de spectatori, respectiv 133.744 de spectatori.
Comedia lui Paul Negoescu, “Două lozuri” (2016) a adunat aproape 130.000 de spectatori, potrivit centralizării CNC.
Cel mai recent succes de public este „5GANG: Un altfel de Crăciun“, lansat pe 27 decembrie 2019. Acesta a generat cele mai mari încasări din istoria cinematografiei românești după anul 1989. Filmul a fost vizionat de 247.617 de spectatori și are încasări de peste un milion de dolari
Cele mai vizionate 10 filme româneşti din toate timpurile
Înainte de 1989, mai multe filme istorice şi comedii făceau cifre-record la spectatori aduşi în cinematografe, asta şi mulţumită ofertei culturale extrem de limitate. În top 10, Sergiu Nicolaescu figurează cu nu mai puţin de trei filme, la fel ca Mircea Drăgan.
Potrivit CNC, cel mai popular film al tuturor timpurilor a fost “Nea Mărin miliardar” al lui Sergiu Nicolaescu, urmat de “Păcală” al lui Geo Saizescu.
Iată cum arată clasamentul:
- „Nea Mărin miliardar“, regia Sergiu Nicolaescu, 1979, 14.645.586 spectatori
- „Păcală“, Geo Saizescu, 1974, 14.644.029 spectator
- „Mihai Viteazu“, Sergiu Nicolaescu, 1971, 13.340.304 spectatori
- „Dacii“, Sergiu Nicolaescu, 1967, 13.135.474 spectatori
- „Neamul Şoimăreştilor“, Mircea Drăgan, 1965, 13.051.558 spectatori
- „Tudor“, Lucian Bratu, 1963, 11.411.828 spectatori
- „Columna“, Mircea Drăgan, 1968, 10.508.376 spectatori
- „Haiducii“, Dinu Cocea, 1966, 8.850.537 spectatori
- „Şapte băieţi şi o ştrengăriţă“, coproducţie, Bertrand Borderie, 1967, 7.547.339 spectatori
- „Ştefan cel Mare“, Mircea Drăgan, 1975, 7.372.294