RITA MUREŞAN EXPLICĂ EXACT CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN NOAPTEA ÎN CARE A MURIT MAMA EI! MĂRTURII COPLEŞITOARE!

Rita Mureşan a ţinut să le mulţumească tuturor celor care au fost alături de ea în fatidica zi când mama sa a încetat din viaţă. De asemenea, binecunoscuta creatoare de modă a povestit ce s-a întâmplat exact în acea noapte.„Multumesc cu recunostinta! Multumesc MAMEI mele pt tot ce a facut in viata aceasta pentru mine, pt Razvan, pt tata, pt nepoatele ei, pt Nelu, pt familia ei, pt prietenii ei, pt prietenii mei… Multumesc Bunului Dumnezeu! El are Planul sau cu fiecare in parte si am incredere ca asa a fost mai bine pentru mamica mea (cu greu incerc sa inteleg, pt ca noi oamenii tindem sa fim egoisti…dar daca eu asa L-am rugat si El asta a dat…). Am accept ideea, nu m-am impacat cu ea inca.Multumesc Ingerilor si Arhanghelilor ce ii insotesc acum spiritul in aceste 40 de zile spre Dumnezeu, spre Lumina! Multumesc lui Issus si Fecioarei Maria ca ne-au dat putere, mie , fratelui meu si tatalui meu, celor din familie, Alexandrei, sa trecem impreuna peste acest moment. Nu suntem suparati pe mama sau pe Dumnezeu ca au ales ca ea sa plece de langa noi. Suntem doar ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff tristi… Dar IUBIREA e vesnica, iubirea nu moare! O vom purta mereu in sufletele noastre! Multumesc acelor doctori care au tratat-o pe mama cu respect si care s-au straduit sa o salveze. Multumesc colegilor si profesorilor mei care au lucrat energetic pt mamica mea si pt mine toata saptamana! Multumesc John of God! Multumesc oamenilor care au venit la seminariile mele saptamana trecuta (Timisoara, Arad, Oradea) si s-au rugat pt mama. In mod special multumesc CLUJ! ( vineri aproape 200 de oameni prezenti in sala s-au rugat impreuna cu mine cand mama a intrat in operatie)… Apoi a intrat in coma… Dar oamenii in coma cateodata traiesc ani de zile!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Unii se si trezesc!!!!!! De ce sa fi crezut eu altceva?! Multumesc tuturor celor care mi-au fost alaturi aici pe facebook! Si inainte si dupa! Va multumesc pt rugaciunile voastre pt mamica mea, pt urarile de La Multi Ani, dar si pt multitudinea de mesaje de condoleante! APRECIEZ! (mama NU a murit de ziua mea! Ci pe 24 noiembrie 00.05!!!!!!!!!!) Multumesc prietenilor mei speciali (asa i-am numit in invitatie fara sa stiu ca vor fi mai mult decat speciali…mama se pregatea sa vina la ziua mea, nu sa plece…) care au participat la ziua mea! M-am rugat in ziua aceia, pe 23 noiembrie, ca, date fiind conditiile, sa ajunga la ziua mea toti oamenii care prin puterea lor energetica să o poata ajuta pe mama! Am sa revin pe acest subiect! Acea petrecere s-a transformat in mintea mea, chiar dupa ce am iesit in seara aceea din salonul mamei mele (era la Terapie Intensiva la sectia septici si aveam voie doar cateva minute la cateva ore si pe rand… Doar pe fratele meu l-au lasat mai mult dupa ora 21.00 si bine au facut pt ca era lumina ochilor ei! Si s-a bucurat mult sa o vada si pe Alexandra, logodnica lui, chiar daca era in coma, eu stiu asta… Pe ei i-au lasat sa stea impreuna… Pe mine si pe tata doar pe rand si doar la ore distanta. Dar intelegem ca asa erau regulile si era normal sa fie asa! Nu doar ca era Terapie intensiva ci era si o sectie speciala pt septici! NIMIC NU E INTAMPLATOR!!!!! Pe doctorita mamei o cheama Alexandra…..). Am decis ca aniversarea mea, sa o transform intr-o sarbatorire a vietii mamei mele pe acest Pamant! Pana in ultima clipa, indiferent de ce spuneau doctorii, eu am CREZUT in puterea ei de a lupta, intr-o noua sansa! Naiva?! NU! CREDINTA!!! Imi asum fiecare decizie, fiecare gest! Am facut TOT ce am crezut eu ca e mai bine! Am sperat ca energia creata de invitatii mei dupa ce prin discursul meu i-am rugat sa trimita un gand bun mamei mele la miezul noptii, o va ajuta pe ea sa raspunda la tratament si sa isi revina. Ea a folosit acea energie sa treaca dincolo… Ii respect decizia, (nimeni nu stie ce e in sufletul meu…poate doar fratele meu si tata…) si o asigur inca o data ca o iubesc neconditionat! DACII sarbatoreau trecerea in nefiinta prin petreceri si cantece. Asta pt ca ei vedeau moartea ca pe o eliberare si intoarcere Acasa. La fel cred si eu despre moarte. Si tocmai, IN CINSTEA VIETII MAMEI MELE PE ACEST PAMANT ACUM am last petrecerea sa continue si dupa ce m-a sunat tata sa imi spuna ca mama… Nu ma justific, mi-am asumat de atunci! E usor sa judeci… Imediat dupa aflarea vestii am disparut de la petrecere… Am lipsit cateva ore, vreo 2, pt a fi alaturi de tatal meu care se afla la mine si pt a ma schimba in haine negre. La intoarcere, fizionomia mea nu a mai putut trada ce simteam… Asa ca mi-am umplut sufletul de imbratisarile si mangaierile prietenilor mei si inca o data am realizat ca luasem decizia potrivita! Sunt puternica atat cat pot si cand pot. Cateodata ai nevoie de o privire, de un zambet, de un „Viata merge inainte..” Acea noapte a fost exact asa cu a fost scris sa fie si stiu ca mama a pregatit asta…ca sa imi fie mai usor… Te iubesc, mami!