În 1981, pe numele lui Nicolae Ceauşescu, la secretariarul Comitetului Central (CC) al PCR, sosea o scurtă notă semnată „Sergiu Nicolaescu”. Era, de fapt, o cerere de primire în audienţă. În faţa dictatorului, autorul scrisorii ar fi vrut să-i prezinte „personal o serie de probleme de mare importanţă pentru existenţa şi dezvoltarea cinematografiei naţionale”, scrie evz.ro.
Scrisoarea e la obiect. Scurtă şi cu mici accente de politeţe exagerată, menite, probabil, să înmoaie inima dictatorului: „Stimate Tovarăşe Secretar General, Rog a-mi permite să Vă prezint personal o serie de probleme de mare importanţă pentru existenţa şi dezvoltarea cinematografiei naţionale. Vârsta, experienţa, dragostea pe care o am pentru profesiunea mea, cât şi conştiinţa mea de om politic mă obligă a încerca această întâlnire cu Domnia Voastră. Cu deosebită stimă, Sergiu Nicolaescu”.
„Ce vroiam eu să-i expun exact lui Ceauşescu, nu-mi aduc aminte. Eu i-am scris două scrisori. Una a fost asta, de care uitasem”, spune Sergiu Nicolaescu.

 
 

Urmărește-ne pe Google News