Despre legătura dintre teatru și teologie, polivalentul artist, actor și solist susține că „trebuie să simți vocație pentru amândouă. Trebuie să ai har” și că simțea nevoia „șlefuirii” în Teologie și să cunoască oameni luminați care să-l conducă spre esențele creștinismului cum ar fi părintele Valerian, pustnic la o bisericuță din Masivul Buila-Vânturarița, nimeni altul decât fostul mare actor Dragoș Pâslaru, de la care ne spune că a învățat multe.
Drumul profesional al lui Silviu Biriș început la Academia de Poliție, unde a luat probele eliminatorii, dar a continuat cu Academia de Teatru și Film, unde a fost admis din prima, în 1992, fapt ce l-a făcut să renunțe în a-și dori uniforma de polițist. Din nou pe băncile școlii, actorul ne spune că nu e ușor drumul ales, să-l studieze pe Dumnezeu.
„Fac școală serioasă, istoria bisericii universale, filosofie, dogmatică, dar toate se întrepătrund foarte bine. Când m-am apropiat de credință, de Biserică? Au fost momente când am simțit nevoia de Dumnezeu în viața mea. Nopți nedormite, gânduri, căutam răspunsuri pentru neînțelegerile mele. Liniștea mi-am găsit-o când mi-am dat seama că trebuie s-o caut în Cel de Sus. Încerc să mă fac plăcut lui Dumnezeu. Ca mulți alții, am făcut greșeli mari în viață. Au fost momente când am simțit că sunt la pământ, am simțit nevoia de a fi mângâiat, să fiu iubit, cred că atunci am început să mă apropii de biserică”, ne spune actorul, care nu are de gând să îmbrace straiele preoțești, cum au făcut-o Dragoș Pâslaru ori Ovidiu Cuncea.
Pe lângă activitatea sa artistică, Silviu Biriș este nelipsit de la ceremoniile organizate la facultate, unde susține momemente lirice alături de Doru Bem, un alt actor student la Teologie.