Cristina Bălan, cea care a câștigat concursul Vocea României în anul 2015, nu se mai uită la televizor de ani de zile. A făcut-o de curând, însă ceea ce a văzut pe micile ecrane nu a încântat-o deloc.
„Zappez și eu la tv, ca omu, după niște ani de lipsă de contact cu așa ceva.
În vacanță faci, cum ar veni, chestii diferite de rutină zilnică și, zic, dacă tot am acces la tv, hai să văd ce se mai dă la bobor.
Și ajung pe un canal privat (mainstream) românesc, unde dau de câțiva… moderatori, care comentau o ilustră tanti mondenă de pe la noi din ogradă, adică din țară. Deși nu pare de pe la noi. Dar nu asta e important. Și nici numele emisiunii nu l-am reținut.
Băi, dar discutau aprins, implicat, de zici că vorbeau despre încălzirea globală sau despre anticipate. Ce fel de bărbat își dorește subiectul emisiunii. Musai cu bani, normal (alte valori mai avem?).
Cu cine a mai avut relații (bărbați cu bani, normal). Ce planuri de viitor are (să fie cu unu cu bani, normal). Parcă era un fel de site de matrimoniale și prezentau profilul unei cliente (am remarcat că prinde formatul).
Mă gândeam, oare oamenii aia își iau în serios meseria sau o tratează ca atare, adică circum et panem? Cum să stai ore-n șir, să discuți despre x și y, să te documentezi, să dezbați nimicuri și apoi să vrei să mai fii luat în serios?
Dar, mai exact, pe cine naiba interesează, cu adevărat, cu cine e tanti x sau y?

Dau mai departe, prind în reluare emisiunea iUmor. Zic, hai c-am nimerit bine, că tot îmi place să hâhâi. O glumiță-două nu strică, chiar și în cele mai dificile perioade istorice.

Pe scenă vine o fată supermachiată (în sensul de mască), care începe să danseze în făină (gospodină mamei!) și să facă twerking (pentru profani, e o tehnică de dat din fund în sus și-n jos, stânga-dreapta, toate direcțiile).
Băi, ne place ce vedem, atât mie cât și lui Gabriel, că fata dansează bine, se mișcă cum majoritatea noastră, a femeilor non-twerkiste, nu îndrăznim să sperăm. E frumos machiajul, e antrenat trupul, apreciem munca, nu-i vorbă. Dar înțelegerea era să râdem și noi, dacă e. Plus că am văzut așa ceva la Românii au talent. Și mă uit să văd dacă nu cumva am mutat pe alt program, dar nu, e tot iUmor. Cu o gagică în bikini, tăvălită prin făină. Io știu, de-amu, că se poartă, că sexu vinde, da umoru unde-i?
Tot în emisiunea asta, vine o tipă să-l ceară de bărbat pe unul dintre jurați. Uite-așa. Și dă-i cu ocheade, cu finețuri lingvistice de genul “sunt bună la sex”. Aștept să văd care e șpilul, catch-ul, faaă, urma de ilar în toată treabă. Mă gândesc că poate e o scenetă, are vreun haz, ceva. Tipa are umor cam cât debit verbal are Iohannis, abia trezit din somn.
Mă, și mă mai gândesc, mi-am pierdut eu simțul umorului sau văd ceva atât de penibil încât te apucă râsul, să nu plângi?

Și ne uităm unul la altul, eu și Gabi, ca doi proști care nu mai au televizor în casă de niște ani buni și care, poate, nu mai prind subtilitățile canalelor audio-vizuale. Noroc cu Tvr 3, care difuzează muzică clasică și mai vezi un violonist, un pianist, auzi niște muzică… Că pe canalele de muzică am văzut doar filmulețe porno.

Dintre programele românești private, cu mâna pe inimă vă spun că nu am avut ce alege. Filme proaste, ieftine, emisiuni de umplutură, moderatori fără sare și piper, amatorism la orice pas, montaje proaste, lipsă totală de originalitate, de identitate. Toate canalele se întrec în a avea audiența și atât. Adică bani, tati, că despre asta e vorba. Rezultatul: aceleași emisiuni, cu aceeași invitați, dar cu “moderatori” diferiți. Dacă o televiziune are o emisiune de mare audiență, celelalte canale vor difuza și ei ceva similar. De aici și originalitatea de care ziceam.
Ne mai miră că poporul e pasiv, lipsit de viziune? Nu și de televiziune.

În încheiere, vreau să spun că am aruncat câte un ochi și pe canalele acelea, știți voi, alea de mănâncă cu polonicu. Stoi(r)cescu, Ciu(m)vică, Ba(n)dea, (G)Hâdea… Ce vreau să vă spun e că și ei prezintă o realitate, credibilă pentru cei care-i urmăresc. Am văzut filmări cu protestatari care agresau jandarmi, incendiau copaci, am văzut cum se face mișto de Iohannis, la fel cum facem noi mișto de Daddy, am auzit argumentele pe care le servesc electoratului care-i votează. Au adus și un jandarm în platou, cu o zgârietură pe frunte, să vadă poporul cum a fost rănit omul legii de către huligani și între timp arătau imaginile de care vă spuneam.
Dacă aș fi un om neinformat, cu educație slabă, cu foamea-n glandă și cu caracter în formare, latrinele tv m-ar convinge că actuala guvernare e victima unor comploturi ale forțelor străine. Este îngrozitor, înfricoșător, oameni buni. Nu am rezistat mai mult de câte 5-10 minute, recunosc. Dar am vrut să înțeleg un pic din ce li se servește românilor, zi de zi, la tv.
Canale de informare, cică. Ce fel de informare, că sunt canale private și fiecare are un patron care are interese proprii. Oamenii au impresia că ceea ce se dă la tv e adevărul. Care e chiar cel mai greu lucru de găsit, pe ecrane.

În concluzie, m-a luat durerea de cap de la atâta zappat și nu am învățat nimic, dar mi-am poluat creierul. Puținele emisiuni educative și de calitate sunt înghițite de un ocean de mizerii audio-vizuale. Ah, iar reclamele…..pfiu, n-aveam habar că am nevoie de atâtea chestii. Și atât de des!
Mna. O carte bună e întotdeauna o alternativă sănătoasă la tot fast-food-ul asta televizat care ni se toarnă pe gât. În cazul meu, minunatul Rebreanu to the rescue”, a povestit Cristina Bălan pe contul său de socializare.

Citește și: FOTO/ Ce nu s-a văzut la parada de Ziua Marinei. Zeul Neptun n-a mai ajuns pe uscat!

 

 
 

Urmărește-ne pe Google News