Urarea de Revelion făcută de Toma Caragiu în 1976 a rămas o scenă memorabilă despre cum se distrau românii la cumpăna dintre ani în comunism. Regretatul actor a improvizat scheciul, inspirat fiind de Nicolae Ceaușescu.
Scheciul se numește „Petrecerea continuă” și îl are ca personaj principal pe Toma Caragiu. Marele actor i-a dat viață lui Gârneață, un muncitor care povestește cum a organizat o petrecere în întreprinderea comunistă timp de 480 de minute.
„Eu propun ca în acest an funcţia de Moş Gerilă să fie acordată unei salariate fruntaşe, denumită pe scurt tanti Gerilă”, spunea Toma Caragiu în scheci.
Sceneta a fost filmată la scurt timp de la vizita președintelui Nicolae Ceaușescu în Coreea de Nord. În acea perioadă, dictatorul comunist voia să măsuri pentru a introduce în viața românilor organizarea de gărzi patriotice și de instrucție.
În timpul comunismului, Revelionul era punctul central al sărbătorilor de iarnă care, oficial, începeau pe 27 decembrie. Pe atunci, Crăciunul nu exista, motiv pentru care Revelionul era cea mai importantă zi din acestă perioadă.
Cum se distrau românii de Revelion în Epoca de Aur este strâns legat de programul special din seara de 31 decembrie oferit de Televiziunea Română. În Epoca de aur, printre singurele distracţii erau programele televizate cu mari actori, chiar dacă inevitabil erau precedate de discursul Marelui Tovarăş, şi care se încheiau de fiecare dată cu jocul periniţa. Pentru cei mai moderni dintre români mai exista şi varianta petrecerilor la domiciliu care se lăsau cu bancuri despre regimul comunist, la care mesenii se tratau cu bunătăţi tradiţionale, stropite cu vin spumos „Roua” şi la final se îndulceau cu checuri dulci şi câte o ţigară Kent.
Recomandări
„Putin a folosit tactica «salamului». Singura opțiune de victorie e ca armata ucraineană să ocupe Moscova și să-l detroneze”, crede filosoful politic american Francis Fukuyama