Amna și-a dorit să facă muzică de când se știe și, deși a avut sprijinul familiei, tatăl artistei i-a spus că o lasă să-și urmeze visul și o ajută, doar dacă acceptă să facă în paralel și o meserie, care să-i fie folositoare în situații extreme.
„Traduceam documente pentru Uniunea Europeană și eram foarte nefericită. Țin să spun treaba asta. Veneam cu căștile în urechi dimineața la job și toată lumea se uita la mine, se întrebau de ce eram atât de veselă și cânt. Nu eram veselă, mă bucuram doar că ascultam muzică și așteptam să treacă ziua, iar în weekend-uri cântam în cafenele, baruri, în restaurante să fac bani din ceea ce-mi place.
Până mi-am dat seama că mă simt foarte rău așa că am renunțat la job și am început să cânt mai mult în cafenele, mi-am strâns banii pentru a-mi cumpăra o piesă, am cumpărat-o, a fost hit internațional, am semnat și cu o casă de discuri și am început drumul ăsta foarte frumos”, ne-a povestit Amna, mărturisindu-ne că tatăl ei a fost foarte supărat în momentul în care a aflat că tânăra și-a cheltuit absolut toți banii pentru a se lansa în muzică.
„Întotdeauna am fost cu „one hit wonder” (n.r un singur hit), dar gândește-te că am dat o sumă considerabilă de bani pentru a-mi cumpăra piesa și nu mi-am achitat mașina de pe vremea aceea și taică-miu nu a vorbit cu mine două luni și ceva, a spus că nu se poate așa ceva, să dau banii pe ceva nu știu dacă va fi hit. Apoi a fost panica cea mare dacă oare voi mai scoate ceva”, a mai spus artista la „Interviurile Libertatea”.
Amna și-a pierdut vocea în urmă cu 12 ani din cauza unor noduli
Se pare că teama tatălui său, aceea de a rămâne fără un plan de rezervă în cazul unor probleme legate de muzică s-a adeverit și, în urmă cu 12 ani, era la un mic pas de a renunța la cariera artistică, după ce a ajuns la spital și s-a internat din cauza unor probleme destul de grave.
„Am avut noroc de susținere. Taică-miu s-a ocupat foarte mult de mine, a fost mereu îngrijorat că o să-mi pierd vocea și a avut dreptate. De asta am făcut și o facultate, am făcut și un master, i-am respectat dorința. Cred că o să-l pomenesc toată viața mea cu treaba asta că m-a chinuit foarte tare. Dar a fost bine pentru că într-adevăr, la un moment dat, acum vreo 12 ani am avut niște probleme cu gâtul și am intrat în spital, la foniatrie, am fost internată, am avut noduli pe corzile vocale și chiar mi-am pierdut vocea. A trebuit să fac niște injecții cu insulină, un tratament foarte complex și atunci tata mi-a spus:
„Vezi! Ce zici de asta? Ti-am spus eu”. A avut dreptate. Pe de altă parte, trebuie să menționez că bunicii și părinții m-au încurajat vizavi de drumul ăsta cu muzica. Tot timpul au spus că trebuie să cânt”, ne-a mai povestit Amna, completând că pactul dintre ea și părinții ei a fost de bun augur, aceștia oferindu-se să plătească cursurile de canto, dacă ea urmează în paralel și o altă facultate.
„Am făcut lecții de canto cu Crina Mardare, pian, solfegii dictate. Adică întotdeauna m-au îndrumat și m-au susținut, dar în paralel au ținut foarte mult să am și niște studii”.