ComenteazăActorul, cunoscut și ca Bebe Cotimanis, ne-a mărturisit că s-a pliat repede pe rol, pentru că neamurile sale chiar au avut legătură cu oieritul.
“La bază noi suntem machidoni. Neamurile mele au avut legătură cu stâna. Ele s-au scurs odată cu mutarea populației românești, când am pierdut Cadrilaterul, pe care sper să-l recuperăm pentru copiii noștri. Ai mei se ocupau cu oieritul. Când a venit aici, bunicul, după ce i-au luat bulgarii oile, a ajuns perceptor de taxe la machidoni. A fost un petrecăreț de seamă pe la Săcele, satul unde s-a născut și Hagi”, a povestit actorul pentru Libertatea.
Constantin Cotimanis ne-a dezvăluit și cum a aflat că bunicul său, care cu el a fost tot timpul tare bun, era considerat o persoană rea de către săteni.
“M-am dus la Săcele să-mi iau o bucată de teren. Aveam niște pământ, ne-au lăsat vreo 10 hectare. Am ajuns la Vadul, lângă Săcele, tata fiind învățător pe vremuri. Și tot acolo a cunoscut-o pe mama… Și mai trăia unul, care-l cunoscuse pe bunicul. «Aoleu, tu ești nepotul lui Ilie, n-oi fi tot atât de rău?». Bunicul, rău?, am întrebat eu. Cu mine era extrem de bun. Dar de, acum, când iei banii omului, nu te poți considera un prieten de-al casei. Le lua banii pe oi. Și ce mai făcea… Linia ferată nu trecea pe aici, dar se știa când ajungea trenul, că venea bunicul cu lăutarii și trezea tot satul, mi s-a mai spus”.
În localitatea unde s-a filmat producția în care joacă, actorul spune că s-a simțit cu adevărat fericit:
“Răchițele, extraordinară locație, un peisaj superb. Când ne-am văzut aproape deposedați de mijloacele de telefonie mobilă am trăit clipe de mare fericire. E foarte bine fără, luați-vă concediu, din când în când, de la aparatele astea!”.
Identificat și acum cu Varlam din «Lacrimi de iubire»
Bebe Cotimanis nu a ascuns că și în prezent, la ani buni de la difuzarea telenovelei “Lacrimi de iubire”, este identificat cu Varlam.
“Mă strigă nea Varlame… Sunt diferit de el, așa spune lumea. George Alexandru, Dumnezeu să-l ierte, pe când eram student, și pe la petreceri se mai încăierau ei, iar eu îi puneam la punct, zicea: «A venit blândul. Sunt o fire blândă. O singură dată am dat în cineva și și acum îmi cer scuze, și-n biserică. Am dat în fii-miu o singură dată, o palmă, două. E o greșeală de neiertat, pentru care m-am căit și pe care o regret și acum”.
CITEȘTE ȘI: