3 comentariiPentru a arăta cât de mult prețuiesc portul românesc, oameni din peste 50 de țări din lumea întreagă îmbracă ia în această zi de sărbătoare, Ziua Internațională a Iei. Popularitatea iei românești a crescut atât de mult, încât vedetele internaționale au început să o poarte ca ținută în tendințe.
Cuprins:
De ce sărbătorim Ziua Universală a Iei
Comunitatea „La Blouse Roumaine” a propus, în 2013, ca ia să devină brand de țară. În același an, a organizat, pentru prima oară, Ziua Universală a Iei în aceeași zi în care este sărbătoarea de Sânziene. În scurt timp, evenimentul a devenit global, fiind sărbătorit în peste 50 de țări de pe șase continente. Totul pentru a promova bluza tradițională și obiceiurile românești.
În 2015, primarul din Washington D.C, Muriel Bowser, a proclamat ziua de 24 iunie drept „Ziua Universală a Iei”, datorită eforturilor comunității românești din capitala Statelor Unite și a Ambasadei României la Washington. În acest fel, bluza românească este recunoscută ca un simbol internațional al culturii române și o sursă de inspirație pentru creatorii de modă din lumea întreagă.
Ziua Iei 2021 are tema „Natură și meșteșug
Tema anuală aleasă pentru ediția din 2021 a Zilei Universale a Iei este „Natură și meșteșug”. Asociația La Blouse Roumaine transmite că a ales această temă pentru evenimentul de anul acesta deoarece își propune să reflecte relația IEI / cămășii tradiționale cu natura, de la inspirație, ritualuri și motive, la materie primă și tehnici de realizare. „Este cadrul ideal în care putem asocia IA, cămașa, portul și textilele tradiționale cu peisajul de unde provin, punând în valoare atât patrimoniul cultural, cât și patrimoniul natural”, se arată pe lablouseroumaine.io.
Ce evenimente au loc de Ziua Universală a Iei în România
În acest an, Ziua Universală a Iei este sărbătorită în principalele orașe ale țării prin numeroase târguri tradiționale și expoziții.
Cu ia pe bicicletă în Baia Mare
În Baia Mare este organizat evenimentul „Cu ia pe bicicletă”. Joi, 24 iunie 2021, toată lumea este invitată să participe la o plimbare cu bicicleta prin municipiul Baia Mare, îmbrăcată în ii sau cămeşi tradiţionale. Startul traseului va fi din Piaţa Libertăţii din Baia Mare, începând cu ora 17.00.
Craiova se îmbracă în ie
Evenimentul cultural „Craiova se îmbracă în ie” a ajuns la a șaptea ediție. Anul acesta, pentru a putea fi respectate condițiile care se impun din punct de vedere pandemic, evenimentul se va derula în Parcul Nicolae Romanescu, joi, 24 iunie, între orele 12:00 și 18:30.
Aici va fi organizată Aleea OLTENEASCĂ, ce va cuprinde
expoziție de costume populare de patrimoniu din cele cinci județe ale Olteniei.
Tot în această zonă se vor organiza ateliere interactive demonstrative cu
meșteri populari din cele cinci județe ale Olteniei.
Cămăși din nordul Moldovei, expuse la Cluj
Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca organizează cu ocazia Zilei Universale a Iei o expoziție de cămăși tradiționale din zona de nord a Moldovei.
Colecțiile muzeului cuprind piese etnografice din toate
regiunile locuite de români, inclusiv din Bucovina și nordul Moldovei, unde
cămășile femeiești se încadrează în tipologia cunoscută și sub denumirea de
„ie”. Vernisajul expoziției va avea loc joi, 24 iunie 2021, la ora 14:00, în
sala Reduta a Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Palatul Brâncovenesc de la Potlogi
Cu ocazia Zilei Universale a Iei 2021, la Palatul
Brâncovenesc de la Potlogi este organizată expoziția „Scurt popas de domnițe la
Palatul Brâncovenesc”, care reunește veșminte de mare sărbătoare purtate de
doamnele din înalta societate din „Colecția Diana Ilisei”.
Ce evenimente au loc de Ziua Universală a Iei în străinătate
La nivel internațional, Ziua Universală a Iei va fi sărbătorită în peste 100 de orașe ale lumii, de românii de pretutindeni, precum Washington, New York, Los Angeles, Toronto, Paris, Londra, Madrid, Amsterdam, Milano, Viena.
De asemenea, cu ocazia marcării Zilei Internaționale a Iei, prezentări de modă, concerte, expoziții, dansuri și conferințe vor fi organizate de către reprezentanțele din străinătate ale Institutului Cultural Român la Chișinău, Roma, Budapesta, Beijing.
Ia, sursă de inspirație pentru vedete și creatori de modă celebri
Ia tradițională românească a inspirat creațiile vestimentare ale unor designeri celebri. De exemplu, Yves Saint Laurent a creat, în 1981, o întreagă colecție intitulată „La blouse roumaine”.
Exemplul său a fost urmat și de Jean Paul Gaultier și de Kenzo. Designerul Tom Ford a reinterpretat ia din zona Sibiului, cu broderii negre. Bluza tradițională a fost purtată de cântăreața Adele, în martie 2012, în numărul american al revistei Vogue.
Ia românească a influențat creațiile altor designeri precum Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui sau Philippe Guilet.
În România, Adrian Oianu, Dorin Negrău, Corina Vlădescu, Ingrid Vlasov se numără printre designerii care s-au inspirat din portul tradițional românesc.
Creatori de modă, acuzați că au „copiat” portul tradițional românesc
Noua colecție a designerului american Tory Burch a stârnit un adevărat scandal pe rețelele de socializare. Creatoarea de modă este acuzată că a copiat un articol vestimentar românesc, expus la Muzeul Metropolitan de Artă din New York, fără să specifice sursa inspirației. În urma acuzațiilor, creatoarea de modă a recunoscut greșeala.
Totodată, brandul de lux Christian Dior ar fi copiat un cojoc românesc. Ținuta inclusă în colecția de toamnă 2017 seamănă izbitor cu modelul unui cojoc tradițional din Țara Beiușului, județul Bihor. Reprezentanții unei asociații din Beiuș, Ţara Binşului – Terra Beiusensis, au semnalat pe pagina de Facebook asemănarea dintre modelul realizat de casa de modă Christian Dior și cojocul binşenesc.
Cât costă o ie tradițională românească
Purtată în festivităţi, ceremonii sau îmbrăcată zi de zi, bluza românească tradiţională sau ia a fost considerată un articol de îmbrăcăminte sacru, care a însoţit femeia de-a lungul vieţii ei. O astfel de creație poate să coste între 100 de euro și câteva mii de euro, în funcție de calitatea țesăturii.
În trecut, însemnele magice, cusute cu grijă, cu fiecare împunsătură de ac, aveau menirea de a proteja purtătorul de spiritele rele, de farmece, de soarta rea. Tinerele moşteneau de la bunicile lor sau de la mamele lor nu doar arta meşteşugului popular, ci şi rugăciunile potrivite, care se spuneau obligatoriu înaintea începerii torsului lânii, a ţesutului sau a împletitului firelor.
Din ce materiale se face ia românească
Pentru meşteşugirea iei, proporţiile sunt alese şi verificate cu atenţie de meşteşugar, iar locurile fiecărei broderii sunt stabilite cu stricteţe pentru a realiza opera cea mai importantă, opera a numeroase generaţii de femei. În conceperea iei, româncele au investit o parte din spiritul perfecţionist feminin, aspiraţiile lor spre frumuseţe, bunătate, fericire, iubire.
Motivele tradiționale care fac ca o bluză aparent banală să devină o adevărată operă de artă sunt încărcate de simboluri profunde. Indiferent de regiunea geografică din care provine, o ie spune o poveste.
Ia este o bluză, componentă a costumului tradițional românesc, purtată de femei. Este confecționată din pânză albă de bumbac, in sau borangic. Este împodobită cu broderii în motive populare românești mai ales la mâneci, pe piept și la gât. Unele ii sunt împodobite și cu mărgele sau paiete.
Modelele tradiționale ale iei în funcție de regiuni
Elementele de bază în compoziția iei sunt umărul (cusătura ce unește mâneca de părțile din față și spate ale iei), încrețul, altița (bandă lată, bogat decorată pe mânecă ce este elementul definitoriu al modelului și care nu se repetă în nici o altă parte a iei), râurile (benzi drepte sau oblice pe piept și mâneci) și bibilurile sau cheițele (cusături de îmbinare a bucăților de material).
Modelele broderiilor și podoabelor diferă de la o zonă la alta pe meleagurile locuite de români de la Nistru până în Banatul sârbesc. În Moldova s-au purtat în special râurii costișați/ chezuri/ piezuri – adică oblici. În sud, s-au purtat râurii în șiruri verticale; fie multe și fine, ca în Râmnic sau Ilfov, fie râuri copleșitori, compuși din motive mari și late, cu nume specifice, pentru Muscel „codri”, „șerpeasca”, etc. Pe ambele maluri ale Oltului și în Oltenia, s-au purtat mai mult râurii „înfurcați” ca niște ramuri (furci) care pleacă dintr-un ax de simetrie numit „cosoi”. În Gorj apare tipul de râuri numiți „săbiate”; cosoiul dispare și fostele ramuri sunt acum benzi evidente, care se întâlnesc pe centrul mânecii, în unghi.
După ce încrețul și-a pierdut rolul funcțional, a fost păstrat totuși ca bandă decorativă, aproape nelipsit în compoziția mânecii. Sunt excepții iile mai noi din Muscel și Prahova, unde râurii pleacă direct din altiță, repetând aceleași modele. Altă excepție sunt iile mai noi (1900) de pe Valea Oltului, unde toată mâneca este acoperită de broderie fină, numita „tablă”. Tot atunci iile din sud s-au îmbogățit cu fluturi (paiete) și fir (metalic). În Bucovina s-au folosit mărgele – în special pentru a îmbogăți încrețul; dar apar și pe altițe câteodată.
Ce rol au culorile de pe ia românească
Culorile joacă un rol aparte în costumul popular tradițional. Însemnătatea lor pe ie ține de regiunea din care provin cei care o poartă, dar, mai ales, de vârstă și de rangul social. Spre exemplu, o tânără va purta culori vesele (roșu, galben, auriu), vii, în vreme ce ornamentele pompoase, cu multe mărgele și culori mai sobre (negru, verde, maro, argintiu, violet închis) le sunt rezervate doamnelor cu un statut social ridicat sau zilelor de sărbătoare.
Culoarea roșie este simbolul sângelui, al vieții, al soarelui, al focului purificator, al iubirii și al bucuriei de viață, scrie libertateapentrufemei. Tonurile de galben pe ie transmit lumină, tinerețe, fericire, ospitalitate, recolte bogate.
Verdele vorbește despre prospețime, frăgezime, reînnoirea naturii, speranță, fertilitate, precum și despre lanurile roditoare.
Albastrul și argintiul arată vitalitatea, frumusețea apelor curgătoare, a cerului senin de vară.
Tonurile violet ne trimit cu gândul la încredere, răbdare și stăpânirea de sine.
Negrul, atât de prezent în portul popular, exprimă trăinicia, eternitatea, statornicia. Combinațiile de roșu cu maro arată că posesoarea de ie vine dintr-o regiune muntoasă.