Adela vă sfătuiește în sex și iubire. ”Stau cu un bărbat însurat, spune că nu își iubește soția, doar o respectă”

Adela, specialista noastră în probleme de cuplu, îți stă la dispoziție.

Scrie-i Adelei pe adresa scrieadelei@libertatea.ro şi citește în Libertatea sfaturile ei.

Dragă Adela,

Am 27 de ani și stau cu un bărbat însurat care are 47 de ani și îl iubesc foarte mult. El cu soția lui nu au relații intime de un an și ceva și dorm în camere separate. Toată săptămâna el e mereu cu mine, doar sâmbătă e acasă până duminică și după din nou cu mine. Nu știu ce să fac că… Eu sufăr foarte mult și câteodată nu reușesc să înțeleg situația el spune că nu o iubește, doar o respectă și îi vrea tot binele din lume și pentru multe motive nu poate să plece de acasă chiar dacă eu sunt ce-a mai importantă persoană pentru el. E foarte sincer și grijuliu cu mine și face tot posibilu să mă vadă doar că eu reușesc să stric tot! Cum ar trebui să mă comport?

Adela răspunde:

Draga mea, trebuie să-ți dai seama foarte bine ce vrei de la o relație de cuplu. Până acum, te-ai dus ”după val”, adică acolo unde te-au tras emoțiile. Din păcate, ai ajuns într-un punct în care nu ești mulțumită și suferi. Întrebarea este: merită să accepți această situație de dragul acestei relații? Pentru că e clar că el nu este dispus să schimbe nimic, din motivele lui pe care tu le știi mai mult sau mai puțin.

Situația te obligă să nu fii geloasă și să accepți relația dintre el și soția lui ca pe un dat. De asemenea, te forțează să nu-ți pui problema să ai și tu un soț într-o bună zi. În plus, îți ”consumă” cei mai buni ani, în cazul în care nu va dura la nesfârșit. Iar dacă va dura, nimic nu se poate schimba. Evident că nu-ți convine așa ceva. Chiar dacă momentele în care vă întâlniți sunt pline de afecțiune și el se poartă frumos cu tine, nu-ți oferă un cadru în care să simți că ești pe calea cea bună în viața ta.

Bineînțeles că vrei și tu o familie, un soț – e dreptul tău. Și, dacă el vrea să te păstreze ca pe o anexă, să nu se mire că tu mai scapi câte o scenă din când în când. Nu e vorba că strici totul, nu te mai simți vinovată. Normal ar fi ca el să-ți ofere libertatea de a avea și tu o relație așa cum îți dorești, dacă el nu poate să fie cu tine în totalitate.

Mă tem că, pentru a-ți regăsi liniștea, va trebui să-ți redefinești nevoile sentimentale și să decizi dacă vrei să mai continui în același fel cu el, sau în cu totul alți termeni. Adică, să ai momentele tale în care el să nu știe ce faci, să nu-i mai dai raportul ca unui soț, pentru că el nu dorește să fie soțul tău. Iar, dacă nu-i convine, să fii capabilă să renunți.

Urmărește-ne pe Google News