ComenteazăScrie-i Adelei pe adresa scrieadelei@libertatea.ro şi citeşte în Libertatea sfaturile ei.
Dragă Adela,Am 45 ani și de vreo 4 luni am o frumoasă relație cu o colegă de serviciu. Amândoi suntem căsătoriți, dar avem niște casnicii nefericite. Eu am un copil de 6 ani, iar ea are o fetiță de 5 ani. Suntem foarte îndrăgostiți unul de celălalt. De curând mi-a spus că vrea să rupem această relație pentru că îi este frică să nu facă vreo greșeală și să afle soțul ei și să sufere copilul, care este foarte atașată de tatăl ei și că nu mai poate să facă dragoste cu mine, acest lucru nefiind moral, ea nemaisuportând acest lucru. Din punct de vedere sexual, a fost totul bine între noi. Important este că ea nu își iubește soțul!!! Ea a mai avut o căsnicie eșuată. După acel episod, nu a mai putut să iubească pe nimeni, ani mulți, până să se îndrăgostească de mine. Eu i-am propus că înainte de a luă o decizie definitivă, să luăm o „pauză” de o luna de zile, în care să ne gândim foarte bine la tot ce a fost între noi și ce poate fi. A fost de acord. I-am spus în mai multe rânduri că, dacă vreodată vrea să divorțeze și să rămână cu mine, eu nu am nici o problemă în a proceda la fel.
Întrebarea mea este dacă această relație mai are șanse să continue și ce ar trebui să fac în acest sens.
Adela răspunde:
Draga mea,
Primul lucru pe care vreau să ți-l spun este acesta: nu compara niciodată o relație de patru luni cu una de șase-șapte ani – cât îmi imaginez că au căsniciile voastre ”nefericite”. În primele luni de relație, când ești îndrăgostit, ai impresia că așa va fi până la sfârșitul veacurilor, dar nu la fel credeai și când ai fost îndrăgostit de soția ta, în urmă cu șase ani? Câți dintre noi ajung să-și unească destinul cu o persoană față de care să nu simtă niște sentimente puternice? În zilele noastre nu mai sunt la modă căsătoriile din interes sau de conveniență. Nefiind nicio rușine dacă cineva nu se însoară sau mărită, această opțiune rămâne complet liberă, ca urmare majoritatea se căsătoresc fiindcă așa simt și așa vor. În timp însă, relațiile se deteriorează, din cauza hormonilor, din cauza lipsei spațiului intim, din cauza apariției copiilor, din cauza greutăților vieții etc. Ajungem, după ani și ani de conviețuire, să uităm complet de minunatul început, când eram îndrăgostiți până peste urechi și eram siguri că aceasta va dura la nesfârșit – altfel nu ne-am fi căsătorit, nu? Ei bine, dacă vei divorța și o vei lua pe această colegă, unde crezi că va ajunge relația după încă șase ani? Îndrăznesc să spun că nu într-un ”loc” prea diferit. Nu vreau să te descurajez, doar să te fac să conștientizezi realitatea și să dai lucrurilor importanța pe care o merită. E firesc să o preferi pe colega cea nouă soției, câtă vreme ea este nouă. Dar, după ce va trece timpul, ce vei face? Vei căuta altă noutate sau vei învăța să aprofundezi ceea ce ai? Poate că noua ta iubită s-a gândit la toate acestea când ți-a spus ceea ce ți-a spus. E foarte bine că ați luat o pauză, aveți timp să meditați la ceea ce s-a petrecut. În cel mai rău caz, veți rămâne cu o minunată aventură, care v-a bucurat sufletul atât cât a fost.