Adela, specialista noastră în probleme de cuplu, îți stă la dispoziție.
Scrie-i Adelei pe adresa scrieadelei@libertatea.ro şi citește în Libertatea sfaturile ei.
Dragă Adela,
Mă numesc Mihaela şi am 27 de ani. În urmă cu foarte, foarte mulţi ani, mai exact, pe când aveam 16 ani, m-am îndrăgostit de profesorul meu de română. Un tip tânăr, pe la vreo 28 de ani, care abia obţinuse un post de suplinitor la liceul unde învăţam. Deşi ştiam că nu e normal să am sentimentele astea şi că niciodată nu-mi va răspunde la fel, totuşi simţeam nevoia să fac orice ca să fiu în preajma lui. Asta înseamnă că niciodată nu lipseam de la orele lui, ba chiar deseori găseam pretexte să rămân peste oră cu el, rugându-l să-mi explice diverse lucruri pe care, chipurile, nu le înţelesesem în timpul orei. Tot de dragul lui m-am înscris şi la cercul literar şi am început să scriu (până atunci nici nu ştiam că aş fi talentată la asta, dar cu ajutorul lui mi-am descoperit latura asta).
La sfârşitul liceului, la balul de absolvire, profitând de faptul că nu mai rămânea mult până să nu mai avem relaţia elevă-profesor, mi-am făcut curaj şi i-am mărturisit ce simţeam. M-a respins… Mi-a spus că nu mă poate vedea altfel decât ca pe eleva lui şi că cel mai bine ar fi să-l uit. Nu cred că mai are rost să-ţi spun cât de prost şi ruşinată m-am simţit în momentele acelea. Am început să plâng, deşi nu-mi doream să o fac în faţa lui. El a încercat să mă consoleze şi să-mi spună că sigur voi găsi tipul potrivit pentru mine. În acel moment, eu m-am aruncat în braţele lui şi am vrut să îl sărut, moment în care el m-a împins şi a plecat aproape în fugă de lângă mine. De atunci n-am mai ştiut nimic de el. Au trecut vreo 10 ani de atunci. Eu, după liceu, m-am înscris la Facultatea de Litere şi după ce am absolvit facultatea, am obţinut un post de suplinitoare la o şcoală generală. Aceeaşi unde preda şi el…
Coincidenţă, destin, spune-i cum vrei. Ne-am întâlnit în cancelarie, m-a recunoscut imediat. M-a întrebat, în glumă, dacă l-am hărţuit în ultimii 10 ani până l-am găsit şi a spus că îi pare rău pentru situaţia din seara aceea. Ideea acum e că, deşi au trecut ceva ani de atunci, când l-am văzut, mi-am dat seama că sentimentele mele faţă de el nu s-au schimbat. Iar acum situaţia este cu totul alta. Nu mai sunt eleva lui, nu mai am 16 ani, am 27. Mă gândesc să încerc din nou ceva cu el… Dar dacă el mă vede ca pe fosta lui elevă, mi-e şi frică…de încă o respingere.
Nu ştiu ce să fac…. În primul an în care am predat la şcoala aceea, am reuşit să-mi ţin în frâu sentimentele, dar acum că a început iar anul şcolar şi îl văd iar zilnic, nu ştiu cât de mult mai pot ţine în mine. Ce mă sfătuieşti să fac?
Adela răspunde:
Dragă Mihaela,
Dacă fostul tău profesor ar fi avut vreun sentiment față de tine, ai fi aflat până acum, de vreme ce ați lucrat deja timp de un an în aceeași școală. Când un bărbat dorește o femeie, nu lasă să treacă atât de mult timp pentru a se manifesta. Prin urmare, știm sigur care este situația în privința lui. Poate are pe altcineva, poate pur și simplu nu ești genul lui. Și, crede-mă, din experiența mea și a celor cu care lucrez, când Dumnezeu nu te lasă să ajungi la inima unui om, e mai bine așa pentru tine. Tu îl vezi într-o lumină frumoasă, crezi că este minunat – dar cine știe cum ar fi dacă te-ai apropia mai mult de el. Știi cum zice poetul: calitățile se văd de la depărtare, defectele de la apropiere.
De ce să te legi la cap dacă nu te doare? Sigur, tu ai putea să te duci la el și să-i mărturisești ce simți. Poate că acum, după atâția ani, nu te mai vede ca pe o elevă. Poate se va simți flatat de sentimentele tale și va da curs dorinței tale de a avea o aventură. Dar nu vei obține niciodată mai mult. Bărbații aleargă după femei care se lasă greu, pentru că ei au nevoie să simtă că a meritat să lupte pentru ea.
Dacă tu te duci la el pe tavă, o să te considere prea ușor de cucerit și o să te lase imediat. Dacă îți este atât de greu să renunți, ai două soluții: ori te muți la altă școală, ca să nu mai știi nimic de el, ori încerci să-l cunoști mai bine în calitate de colegă, să vezi ce nu-i în regulă cu el și să te liniștești. N-are rost să alergi după o persoană care nu te iubește, este o rețetă sigură pentru a suferi.