Cuprins:
Un expert a clarificat aceste aspecte, oferind recomandări precise despre ce uleiuri ar trebui să folosim. Rob Hobson, nutriționist și autor al cărții ,,Unprocess Your Family Life”, explică faptul că un ulei frecvent condamnat din cauza conținutului său de grăsimi nu este, de fapt, atât de dăunător cum se crede. În schimb, un alt ulei, promovat de mulți experți în domeniul sănătății ca o opțiune „nutrițională”, poate contribui la creșterea în greutate.
Uleiul de cocos
Uleiul de cocos este adesea promovat ca o alegere mai sănătoasă, dar, potrivit nutriționistului Rob Hobson, experții sunt încă împărțiți pe acest subiect. Uleiul de cocos este bogat în grăsimi saturate, având aproximativ 13 g de grăsimi per 15 ml, ceea ce reprezintă aproape jumătate din porția zilnică recomandată de 30 g de grăsimi saturate.
Beneficiile acestui ulei sunt adesea atribuite conținutului său de acid lauric, o grăsime saturată despre care unele studii sugerează că nu ar fi la fel de dăunătoare ca alte grăsimi saturate. Cercetările au arătat că acidul lauric poate crește nivelul de colesterol „bun” (HDL), ceea ce ar putea reduce riscul de boli de inimă.
Totuși, Hobson atrage atenția că nu există încă un consens cu privire la impactul uleiului de cocos asupra sănătății cardiovasculare. „Poate crește nivelul total de colesterol, ceea ce nu este benefic pentru sănătatea inimii”, spune el, recomandându-l să fie utilizat cu moderație. De asemenea, adaugă că nu este recomandat ca uleiul de cocos să fie folosit pentru toate preparatele, având un gust distinctiv.
„Este excelent pentru stir fry-uri, produse de patiserie și curry, dar nu aș folosi ulei de cocos pentru prăjirea ouălor”, concluzionează Hobson. Uleiul de cocos ar trebui utilizat cu precauție.
Ulei de masline
Rob Hobson recomandă uleiul de măsline extra virgin datorită beneficiilor sale pentru sănătate și versatilității sale în gătit. El explică faptul că acest ulei este bogat în grăsimi mononesaturate și antioxidanți, care sunt excelente pentru sănătatea inimii, și că este mai puțin predispus la degradare atunci când este încălzit. „Uleiul de măsline extra virgin nu produce fum nociv decât atunci când ajunge la temperaturi foarte ridicate — aproximativ 190 de grade Celsius,” spune Hobson.
Fumul rezultat în urma încălzirii excesive a uleiului conține radicali liberi, substanțe chimice care pot dăuna celulelor și accelera procesul de îmbătrânire. Studiile sugerează că expunerea la niveluri mari de radicali liberi poate crește riscul de boli cardiovasculare.
În plus, uleiul de măsline extra virgin are un conținut scăzut de grăsimi saturate comparativ cu alte uleiuri, având doar aproximativ 2g per porție. Este, de asemenea, o sursă importantă de polifenoli, compuși chimici din plante care ajută la reducerea inflamației în organism. Hobson subliniază că acești compuși contribuie la menținerea sănătății vaselor de sânge și susțin funcția cerebrală.
Uleiul de rapiță
Uleiul de rapiță, un concurent al uleiului de măsline, este o opțiune mai accesibilă. Acest ulei este bogat în grăsimi mononesaturate, care pot reduce riscurile cardiovasculare, și conține mai puține grăsimi saturate decât uleiul de măsline, având doar 1,1 g per porție.
Un alt aspect remarcabil al uleiului de rapiță, potrivit lui Hobson, este conținutul său de acid alfa-linolenic (ALA), un acid gras omega-3 esențial pentru sănătatea inimii și creierului. „Omega-3-urile lipsesc frecvent din dietele noastre, așa că includerea uleiurilor ca acesta poate îmbunătăți aportul de acizi grași esențiali,” explică el.
„Uleiul de rapiță are o reputație mai puțin favorabilă din cauza asocierii cu omega-6 și a percepției că ar fi un ulei procesat. Cred că multe dintre criticile aduse acestuia sunt exagerate și alimentate de discuțiile din mediul online,” adaugă Hobson.
Uleiul de rapiță se remarcă printr-un raport mai favorabil între omega-3 și omega-6 comparativ cu alte uleiuri din semințe.
Acizii grași omega-6 sunt esențiali pentru sănătatea umană și se găsesc în uleiurile vegetale, nuci și semințe, dar există opinii care sugerează că un consum excesiv poate contribui la inflamație. Totuși, Hobson consideră că aceste afirmații sunt „exagerate” și subliniază că uleiul de rapiță poate fi o alegere sănătoasă într-o dietă echilibrată.
Uleiul din semințe de in
Uleiul de in, care conține 1,65 g de grăsimi saturate, oferă beneficii similare cu uleiul de rapiță, având, de asemenea, un conținut de omega-3 și omega-6.
În ceea ce privește uleiurile de semințe, inclusiv uleiul de in, Hobson menționează că au un punct de fum mai scăzut, ceea ce înseamnă că se descompun mai ușor la temperaturi mai joase, eliberând astfel mai mulți radicali liberi.
Din acest motiv, el recomandă utilizarea uleiului de in mai ales pentru dressinguri sau ca adăugire la preparate, nu pentru prăjire.
Uleiul de floarea soatrelui
Uleiul de floarea-soarelui este adesea criticat din cauza conținutului său ridicat de acizi grași omega-6, care, dacă sunt consumați în exces și fără o cantitate suficientă de omega-3, pot contribui la un dezechilibru ce favorizează inflamația.
Cu toate acestea, conform lui Hobson, nu este necesar să renunțăm la uleiul de floarea-soarelui, atâta timp cât este folosit cu moderație. De fapt, acest ulei are un conținut mai scăzut de grăsimi saturate decât uleiul de măsline și cel de cocos, având doar aproximativ 1,5 g de grăsimi saturate per porție.
În plus, uleiul de floarea-soarelui are un punct de fum mai ridicat, de 232 de grade Celsius, ceea ce îl face o alegere ideală pentru prăjit.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!