Cultivată din cele mai vechi timpuri, sfecla era adusă ofrandă zeilor, considerându-se că valora greutatea ei în argint. Românii au început să o cultive, preparând-o cu miere și vin. Apicius, renumitul gastronom roman, autor al lucrării „De re coquinaria”, includea sfecla în rețete de supă și recomanda folosirea ei în pregătirea unei salate cu dressing de muștar, ulei și oțet.

În acea vreme, sfecla avea rădăcina lunguiață și subțire și semăna cu un morcov. Forma rotunjită a rădăcinii a luat naștere în secolul XVI și a devenit foarte apreciată în Europa de Est 200 de ani mai târziu. Rădăcina sfeclei roșii conține potasiu, magneziu și fier, dar și vitaminele A, B6 și C și acid folic. Mai mult, proteinele, antioxidanții și fibrele din sfecla roșie o recomandă ca fiind un aliment foarte sănătos.

Știai că….

…datorită pigmentului care îi dă culoarea, numit beta cianină, sfecla este folosită și drept colorant alimentar?

…femeile din culturile celtice timpurii foloseau sfecla pentru a-și colora buzele și obrajii?

Citeste mai multe pe www.libertateapentrufemei.ro

 
 

Urmărește-ne pe Google News