Studiile au arătat că un procent de 3-7% dintre copiii de vârstă şcolară prezintă simptome ADHD, de regulă 1-2 dintr-o clasă de 30 de micuţi. S-a ajuns la concluzia că această boală este determinată genetic, dar există şi teorii care susţin că apariţia acestei afecţiuni se datorează şi consumului de alcool, tutun, cafea, dar şi de anumite substanţe regăsite în alimente.
Simptomele ADHD-ului pot apărea chiar din primele luni de viaţă ale copilului. Atunci când sugarul este agitat, doarme puţin şi plânge des, iar în astfel de cazuri este bine ca părinţii să se adreseze unui specialist. Ulterior, copilul afectat de ADHD devine impulsiv în activităţile curente, la şcoală şi acasă, iar randamentul său este unul scăzut.
Adulţii care au rămas netrataţi pot deveni persoane cu probleme de adaptare socială, cu dificultăţi în păstrarea locului de muncă, sau cu tulburări afective. Sindromul ADHD poate fi asociat cu alte boli mintale, precum ticuri, tulburări de învăţare sau tulburări afective şi anxioase.