Potrivit specialiştilor, metamizolul, substanţa activă din algocalmin, poate provoca agranulocitoză, o boală gravă, ce presupune reducerea masivă a globulelor albe din sânge, care duce la scăderea imunitătăţii organismului.

Metamizolul, cu o structură chimică asemănătoare aminopirinei, a fost asociat cu raportări, rare, de agranulocitoză, dar potenţial fatale. Primele raportări au apărut în literatura de specialitate în anii 1946, 1952 şi 1963. Drept urmare, în SUA şi Australia a fost restricţionată utilizarea metamizolului, iar Danemarca, Suedia şi Norvegia au interzis chiar acest medicament.

Potrivit normelor UE, metamizolul se eliberează doar pe bază de prescripţie medicală, fie datorită eventualelor reacţii adverse, fie pentru verificarea eficacităţii tratamentului. Deşi în România nu s-au semnalat niciodată la Centrul Naţional de Farmacovigilenţă al Agenţiei Naţionale a Medicamentului (ANM) cazuri de agranulocitoză, s-a decis alinierea la măsurile de precauţie luate şi de celelalte state europene.

Noua implementare este valabilă şi în cazul celorlalte medicamente care conţin metamizol. Acest lucru înseamnă că între februarie şi iulie 2011, treptat, medicamentele care conţin metamizol – Algoremin, Fabocalm, Metamizol Solacium, Algiotop, Algoblock, Algocalmin, Algozone, Alindor, Metamizol Farmacon, Quarelin, Novocalmin, Sintocalmin, Centralgin – nu se vor mai putea procura decât cu reţetă.

 
 

Urmărește-ne pe Google News