ApIscalips (GP Ermin, Andreea Sterea, Editura Crux Publishing)
Avertisment pentru pasionații genului SF! Acest volum este atât de dens, atât de bine construit și argumentat, încât cu greu îl veți putea lăsa pe noptieră, odată ce vă veți apuca de citit.
Felul în care adevărul probat științific și imaginația călătoare a lui Ermin se împletesc are ca rezultat niște pagini actuale, deși proiectate în viitor, și pe alocuri profund filozofice.
Premisa nu e una nouă: într-un viitor alarmant de apropiat, albinele devin o specie pe cale de dispariție din cauza nechibzuinței omului. Consecințele ar putea fi unele devastatoare pentru echilibrul lumii, așa cum o cunoaștem noi.
Iar autorul – avocat de meserie, dar aflat la cel de-al patrulea volum de ficțiune – pledează, de la un capăt la altul al cărții, cauza nu a omului, ci a albinei.
Nimic din acest volum care se află la limita-avertisment a literaturii cu un univers distopic nu este aruncat întâmplător. Întrebările care se pun sunt următoarele: cum va scăpa omenirea de cursa pe care și-a întins-o singură, distrugând populația de albine?
De ce personajele principale din această situație cu posibil efect devastator sunt, pe lângă oameni și albine, extratereștrii și inteligența artificială?
Partea absolut delicioasă a volumului sunt niște „știri” inserate inteligent în povestea țesută de autor, concepute și scrise de Andreea Sterea. Aceste știri ilustrate care nu există sunt rupte din publicații sau agenții de știri care există și oferă exact senzația de autenticitate și de iminență a primejdiei aproape imposibil de ocolit care amenință umanitatea. Conceptul este unul cu adevărat original, care completează în mod fericit un fir solid al poveștii.
„ApIscalips”-ul acesta reprezintă un semnal de alarmă, dar mai ales unul de trezire la realitate. Are umor, suspans, referințe culturale, știință și multe, multe întrebări pe care cititorul are voie să și le pună.
Timpul posibilităților (Ana Dragomir, Editura Pandora M, colecția Literati)
Trăim într-o lume în care ne văicărim că ai noștri copii nu citesc. Ce ziceți de propunerea mea de azi: un copil care SCRIE?
Ana Dragomir, autoarea volumului atât de frumos ilustrat de Sidonia Călin, are 17 ani. Adolescenta aceasta a pus însă pe hârtie o poveste cursivă, catchy, cu limbaj adaptat firului narativ. Când scrii fantasy, contează foarte mult „să intri” în poveste și să-i convingi și pe cititori să te urmeze.
Este cel de-al doilea volum al Anei, care spune că scrie ca să facă lumea mai frumoasă. „Timpul posibilităților” reușește acest lucru, pentru că în el se vorbește despre un ținut îndepărtat – în spațiu și timp. Nu e un loc bun, dacă ținem cont că Leo, regele stăpân peste acest pământ, a poruncit ca toate cărțile să fie puse pe foc.
Împotriva tiranului care vrea să șteargă de pe fața pământului imaginația și magia poveștilor tipărite se ridică un mic grup de aventurieri, care vor să salveze basmele de la dispariție și, mai mult de-atât, de la uitare.
Eroina centrală se numește Miranda, are părul de culoarea vâlvătăii și scopul ei este de a resuscita puterea imaginației într-o lume care a rămas despuiată de candoare, de joc și de visare.
Ana Dragomir e când suavă, când matură în scriitura ei și în concluziile pe care le trage despre viață și oameni. Este emoție cu duiumul în cărțile ei, chiar dacă bine camuflată în spatele unor personaje imaginare și al unor situații fantastice.
Poate că așa arată lumea ideală: copiii și adolescenții scriu povești pentru copii și adolescenți. Această carte îmbină aventura, duioșia, curajul, pasiunea și prietenia. Ce vreți mai mult de la un fantasy?