► GUSTUL DULCE (90% din volumul meselor zilnice)
Alimente considerate dulci nu sunt doar zahărul, mierea şi fructoza, ci și carnea, fasolea, grâul, orezul, porumbul, meiul, ovăzul, cartoful, laptele şi derivatele sale, ouăle.
Rol: menţin apa în organism, stimulează sistemul nervos şi aparatul circulator, favorizează vindecarea rănilor. Excesul de alimente dulci duce la obezitate, pierderea poftei de mâncare, dezvoltarea unor boli metabolice (cum ar fi diabetul) şi endocrine, scade imunitatea. O alimentaţie săracă în glucide duce la pierderea greutăţii corporale şi la instalarea unei stări de astenie.
► GUSTUL AMAR (în jur de 1% din dieta zilnică)
Alimente amare: chimen, nucşoară, sparanghel, castraveţi amari, pătrunjel, mentă.
Rol: favorizează secreţia glandelor endocrine. Reglează temperatura corpului şi menţin sănătatea pielii. Accelerează arderea grăsimilor şi purificarea sângelui. Combat paraziţii intestinali. Abuzul de alimente amare duce la astenie. Lipsa lor din alimentaţie contribuie la scăderea imunităţii şi a tonusului muscular.
► GUSTUL SĂRAT (nu trebuie să depășească 0,25%)
Există diferite tipuri de sare: sarea de mină, și cea marină (cele mai recomandate), sarea de argilă; sarea extrasă din fructe.
Rol: favorizează digestia și ajută la buna funcţionare a sistemului nervos. Asigură o bună circulaţie sangvină. Excesul de sare în alimentaţie provoacă tulburări circulatorii, stări febrile, hemoragii, scăderea potenţei sexuale, albirea sau/şi căderea părului, hiperaciditate, acumulare excesivă de toxine în organism. Lipsa sării din organism determină tulburări digestive, boli ale sistemului nervos şi circulator, dureri musculare.
► GUSTUL PICANT (0,25% din dieta zilnică)
Alimente picante: ardei iute roşu, piper negru, coriandru, usturoi şi ghimbir.
Rol: stopează creşterea anormală în greutate, mărește capacitatea de eliminare a toxinelor. Inhibă reacţiile alergice.
Alimentele picante în exces pot provoca impotenţă sexuală, ameţeli, stări febrile, tulburări nervoase.
Consumul redus de alimente picante determină pierderea poftei de mâncare, cu scăderea greutății sau tulburări circulatorii.
► GUSTUL ASTRINGENT (aproximativ 5% din dieta zilnică)
Gust dulce-astringent: anumite soiuri şi varietăţi de fasole, linte, portocale, mazăre tânără, soia, banane.
Gust acru-astringent: majoritatea fructelor necoapte.
Rol: refacerea ţesuturilor, stimulează formarea hematiilor şi secreţia biliară.
În exces, determină constipaţie, suferinţe nervoase sau musculare (cu paralizie sau impotenţă funcţională), afecţiuni cardiace. Folosirea redusă a alimentelor astringente provoacă tulburări circulatorii, duce la scăderea timpului de coagulare a sângelui şi la prelungirea duratei de vindecare a rănilor.
► GUSTUL ACRU (3,5% din dieta zilnică)
Alimente acre: lămâile și alte fructe acre, tomatele, murăturile şi oțetul.
Dulci-acrişoare: portocalele, ananasul, perele, prunele şi piersicile.
Rol: ajută digestia, stimulează procesele metabolice şi activitatea cardiacă. Ajută la creşterea în greutate şi a forţei fizice.
Alimentele acre în exces pot provoca afecţiuni circulatorii, hepato-biliare, gută, astenie, scăderea imunităţii. O alimentație săracă în alimente acre duce la disfuncţii digestive și tulburări cardiace.
Material preluat din revista Libertatea pentru Femei