Descoperă lucruri interesante despre alunar:
Cuprins:
Ce este și cum arată un alunar
Pasărea alunar, specie a cărei denumire este Nucifraga caryocatactes, mai este numită și nucar, nucșoară, gaiță de munte, gaiță alpină și este o pasăre de munte, obișnuită în Carpați, din familia corvidelor, de mărimea unei gaițe, care se hrănește cu alune, ghindă, semințe de brad și cu insecte.
Pasărea alunar este o corvidă de talie medie, cu aripile destul de mari, coada scurtă și un penaj distinctiv pătat. Are o lungime de 32-34 cm și o greutate de 124-220 g.Anvergura aripilor la alunar este de 52-58 cm. Longevitatea maximă este de 16 ani și 2 luni.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/09/pasarea-alunar.jpg)
La alunar, sexele sunt asemănătoare și nu se pot diferenția după penaj. Pasărea adultă are creștetul și ceafa intens brun-închise, mai închisă pe partea anterioară a creștetului. Laturile capului, gâtului și cea mai mare parte a penajului corpului sunt brun-închise, cu pete abundente de culoare albă, mai dense pe laturile capului, pete mai mari dar mai distanțate pe penele scapulare, piept și flancuri, care formează linii confluente albe. Aripile sunt negre lucioase, tectricele supraalare cu o pată foarte mică albă la vârf. Irisul este brun închis; ciocul și picioarele negre. Are un strigăt puternic, „crî-crî-crî…”
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
Unde trăiește pasărea alunar
Pasărea alunar face parte dintr-o specie larg răspândită în zona boreală eurasiatică, însă preferă și munții din centrul și sud-estul Europei, nord-estul Asiei, Japonia, China și alte câteva țări central ori sud-asiatice. Este întâlnită în pădurile de conifere de la altitudine mare, iar în nord și în Rusia, în păduri de conifere din zone mai joase cu zâmbru și alun în apropiere.
În general, potrivit AVPS, pasărea alunar este o specie sedentară, dar populațiile siberiene migrează în sudul continentului când nu găsesc hrană de-ajuns, adesea invadând regiunile calde și temperate din Europa de Vest, putând fi găsite în livezi, grădini, păduri și ferme din zona de câmpie.
În România este o specie sedentară, întâlnită în pădurile de conifere din Carpați; toamna și iarna coboară după hrană și în cele de foioase. Populația de alunar din România este mare. Potrivit Asociației Ornitologice Române, în țara noastră sunt în jur de 50.000-100.000 de perechi, acestea reprezentând alături de cele din Rusia cele mai mari populații din Europa. În Republica Moldova, alunarul este oaspete de iarnă, care apare în mod neregulat toamna târziu și în timpul iernii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
- Descoperă cele mai cunoscute și interesante specii de păsări din România
Ce mănâncă alunarul
Hrana preferată a adulților de alunar sunt semințele mari de conifere mai ales de pin, unde nu se găsesc pinii, specia se hrănește și cu alune, ghinde, castane sau jir. Alunarul se hrănește și cu păianjeni, melci, diferite insecte, ouă din cuibul altor păsări și chiar cu mamifere sau păsări de talie mică.
Toamna își fac rezerve de semințe prin scorburi sau le îngroapă, pentru a avea provizii de iarnă. Având obiceiul să ascundă semințele pentru a avea rezerve, contribuie la răspândirea coniferelor, stejarului, fagului și alunului.
Curiozități despre alunar
Alunarul este o pasăre relativ rară la noi și sperioasă. Vânătoarea la această specie este interzisă.
Alunarul este o pasăre staționară, controlează un teritoriu larg, de circa 10-100 hectare, depărtându-se de cuib la cel mult 10-15 km.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/09/alunar-curiozitati.jpg)
Cuibul și-l construiește, în general, în conifere, în vârful arborilor, expus soarelui. Femela depune 2-4 ouă pe an, ce eclozează după 18 zile.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_63ff26b6b598b5617b0e437fd354840b.jpg)
Alunarul formează o pereche stabilă, monogamă, solitară, care rămâne împreună toată viața. Puii sunt hrăniți de ambii părinți timp de 23-25 de zile. Ajung la maturitate la doi ani.
Longevitatea cunoscută a speciei alunar este de aproximativ 15 ani.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4520484ddf084e10d7da158a5f611a1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d3a74d6c89267c1d8db02f3f8bccb33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_45063146cd597b758e5a7075e6501c45.jpg)