ComenteazăUna dintre cele mai răspândite specii de buruieni care apariține genului Ambrosia este specia Ambrosia astemisiifolia, cunoscută în popor și sub denumirea de iarbă de paragină sau iarba pârloagelor, floarea pustei.
Cuprins:
Ce este AMBROZIA?
Ambrozia este planta răspândită în toată Europa, cu talia semiînaltă, de 50-100 cm înălțime și cu o rădăcină bine dezvoltată de 1,2 – 1,5 m. Frunzele de ambrozie sunt alungite și ascuțite la vârf, lobate, cu pețioluri cu aripi de culoarea gri – verde argintie. Frunzele sunt așezate opus la baza tulpinii și alterne pe partea superioară și pe ramificații.
Florile de ambrozia – purtătoare de polen
Florile de ambrozie sunt purtătoare de polen și formează inflorescențe ce se situează în vârful ramurilor, cu o formă alungită și compactă, asemenea unui spic.
Polenizarea se realizează cu ajutorul vântului și prin răspândirea grăunciorilor de polen. O singură plantă de ambrozie poate elibera în atmosferă până la câteva miliarde de grpunciori de polen și până la 30.000 de semințe, ce îți pot păstra calitățile germinative până la 40 de ani.
Ambrozia – perioada maximă de polenizare în august-septembrie și se prelungește până la sfrșitul lunii octombrie.
Semințele care sunt răspândite prin vânt germinează primăvara, planta crește o dată cu majoritatea buruienilor, iar până la jumătatea lunii iulie, ambrozia devine dominantă, atunci când își dezvoltă învelișul floral.
Planta ambrozia este rezistentă la arșiță și secetă, tocmai din această cauză ea se dezvoltă foarte repede, în orice condiții.
Planta de ambrozie se înmulțește prin semințe, care pot rezista în pământ mai mult de un sezon de vegetație până să germineze.
Unde se întâlnește Ambrozia?
Pentru că se adaptează ușor la condițiile pedoclimatice, în România, ambrozia este răspândită în aproape toate zonele, cu excepția zonei montane și a delaurilor înalte, deoarece ambrozia preferă solurile nisipoase și ușor alcaline.
Ambrozia crește spontan, pe terenurile lăsate în paragină, în special de-a lungul căilor ferate, pe marginea apelor curgătoare, la marginea pădurilor, dar și pe terenurile lipsite de vegetație sau în grădini, parcuri sau terenuri neîngrijite.
Când devine ambrozia periculoasă pentru sănătatea omului?
În funcțiile de condițiile pedoclimatice, ambrozia produce cantități mari de polen începând cu luna iulie și se încheie spre finalului lunii septembrie, chiar octombrie. Ambrozia conține foarte multe fragmente alergizante, iar o concentrație în aer de sub 30 grăunciori de polen pe metru cub, poate induce o reacție alergică. Chiar și 1-2 grăuncioare de polen pot afecta persoanele sensibile.
Cum se manifestă alergia la ambrozie la om?
Ambrozia se manifestă clinic cel mai des ca rinoconjunctivită și astm, însă pot apărea și simtome cutanate precum: urticarie și angioedem.
Simptomele rinoconjunctivitei alergice sunt:
- prurit nazal;
- strănut;
- obstrucție nazală;
- secreții nazale apoase;
- prurit ocular;
- congestie oculară;
- lăcrimare;
- dificultate în respirație.
Șocul anafilactic este cea mai gravă formă de reacție alergică, are un debut brusc și neașteptat, deseori dramatic și poate duce la deces prin obstrucția căilor aeriene și colaps vascular ireversibil.
Cât de des este întălnită alergia la ambrozie?
Din populația României, peste 400.000 de persoane sunt alergice la polenul de ambrozia, iar majoritatea persoanelor prezintă simptomele rinoconjunctivitei, afecțiune ce în timp poate evolua spre astm.
S-a estimat că populația expusă la polenul de ambrozia ajunge la 6 milioane, majoritatea persoanelor trăiesc în vestul țării, celelalte regiuni fiind mai puțin afectate.
Cum se poate trata alergia la ambrozie?
Tratamentul pentru ambrozia este unul complex și trebuie să includă:
- Evitarea expunerii la polen – o dată cu evitarea expunerii se vor ameliora și simptomele rinconjunctivitei. Expunerea la polen poate fi redusă și prin: folosirea aparatelor de aer condiționat cu filtre, închiderea ferestrelor pe timpul zilei, diminuarea timpului petrecut în aer liber în plin sezon polinic;
- Tratament simptomatic al rinoconjunctivitei alergice – trebuie recomandat de medicul alergolog;
- Imunoterapia alergen-specifică – singurul tratament care modifică cursul bolii. Tratamentul este benefic pentru rinoconjunctivită alergică sezonieră indusă de polen, de acarienii din praf, atât la copii, cât și la adulți.
Manifestările la alergia la ambrozie pot fi diferite de la un pacient la altul, însă majoritatea acuză: strănut frecvent, mâncărime nas/ochi, secreții nazale abundente, ochi roșii (hiperemie conjunctivală). În plus, mulți dintre acești pacienți sunt predispuși la apariția manifestărilor de astm (dificultăți în respirație, tuse, respirație șuierătoare).
Marian Mamoc, un tânăr sportiv de 33 de ani, din București, nu a avut nici o problemă de sănătate până acum trei ani, la sfârșitul lunii august, când a început coșmarul. “Am crezut că e o simplă răceală, mă mânca gâtul, ochii mă mâncau, strănutam foarte des, nasul îmi curgea. Nu mai suportam. Vreo trei săptămâni m-a ținut încontinuu. Am luat tot felul de tratamente, nu am reușit să scap”, a povestit tânărul, pentru Știrile TVR. După ce și-a făcut testele, Marian a aflat că are alergie la polenul de ambrozie. Buruiana a invadat un teren părăsit din spatele casei sale și s-a extins în multe locuri.
Simptomele alergiei la ambrozie sunt deseori confundate cu o răceală care nu trece. Vara, la sfârșitul lui iulie, în august și septembrie, la Spitalul Colentina ajung zeci de pacienți cu simptome ale alergiei. Perioada coincide cu cea în care ambrozia înflorește și face semințe.
Poliana Lereu, medic primar la Spitalul Colentina, spune că intensitatea alergiilor și a manifestărilor clinice crește de la un sezon la altul, iar când apar complicațiile se poate ajunge la astm, crize severe de sufocare și, uneori, la șoc anafilactic. “Sunt frecvente complicațiile de tip sinuzită, polipoză, favorizarea infecțiilor”, explică medicul Poliana Lereu.
Medicii spun că se pot îmbolnăvi și cei fără predispoziție la alergii, iar pacienții au rezultate limitate la terapie, dacă sunt expuși frecvent polenului extrem de alergen.
Ambrozia se stârpește destul de greu și trebuie luate măsuri înainte ca planta să înflorească, spun biologii. “Face nenumărate semințe, le împrăștie. E rezistentă la majoritatea ierbicidelor. Prin tăierea plantei, stimulăm dezvoltarea lăstarilor. Dintr-o plantă obținem nenumărate. Metoda cea mai eficientă de combatere este smulgerea”, explică Adela Boieriu, biolog la Grădina Botanică a Universității București.
Un proiect de lege depus în Parlament în aprilie obligă proprietarii de terenuri și autoritățile să stârpească ambrozia. Sunt prevăzute și amenzi: până la 10.000 de lei pentru persoanele fizice și până la 50.000 de lei pentru cele juridice.
Sursă: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Video: Știrile TVR