Descoperă care sunt animalele marsupiale și lucruri interesante despre ele:
Cuprins:
Animale marsupiale – ce sunt și unde trăiesc
Cuvântul „marsupial” provine din cuvântul latin „marsupium”, care înseamnă pungă, însă nu toate marsupialele au pungi. ”Husa” este concepută pentru a proteja puii în timp ce mamele alăptează, dar cu toate acestea, la unele dintre specii, aceasta este doar o pliu, nu ceva în care puii pot încăpea în stadiul lor de dezvoltare.
Un marsupial se naște într-o stare incompletă de dezvoltare. Ei au membrele posterioare doar parțial formate. Membrele anterioare sunt însă dezvoltate, iar degetele de la picioare sunt înarmate cu gheare ascuțite și curbate. Ei folosesc aceste gheare pentru a face călătoria către marsupiu.
Există apropximativ 250 de specii de animale marsupiale. Cel mai mare și mai variat sortiment de marsupiale – aproximativ 200 de specii – se găsește în Australia, Noua Guinee și insulele învecinate, unde reprezintă majoritatea mamiferelor native găsite acolo.
Aproximativ 70 de specii trăiesc în America, în principal în America de Sud și Centrală, dar una, opossumul din Virginia (Didelphis virginiana), se întinde prin Statele Unite până în Canada.
Ce este marsupiul
Marsupiul este un organ caracteristic pentru marsupiale, o pungă aflată pe fața ventrală a lor, în regiunea posterioară a abdomenului, numită pungă marsupială sau marsupiu, în care se continuă dezvoltarea puilor după naștere. Prezența marsupiului la femele joacă un rol foarte mare și a determinat și denumirea ordinului de marsupiale, deși există și specii care nu au o asemenea pungă.
Peretele extern al marsupiului este format dintr-o cută permanentă a pielii, în care pătrunde și musculatura superficială a corpului. Pe peretele abdominal al marsupiului se deschid mameloanele glandelor mamare.
Marsupiul poate să se deschidă înainte sau înapoi. La didelfide și macropodide, marsupiul are deschiderea îndreptată înainte, iar la dasiuride și peramelide – înapoi.
Forma pungilor marsupiale și gradul lor de dezvoltare variază la diferite specii de marsupiale. La unele marsupiale, această pungă nu este bine dezvoltată decât în timpul alăptării, când mama își poartă puii în ea; la altele este totdeauna slab dezvoltată, iar la unele didelfide și furnicarul australian lipsește complet. De asemenea, marsupiul lipsește la mascul, cu rare excepții ca la cârtița cu pungă.
Care sunt animalele marsupiale – exemple
Pe lângă speciile mai mari, cum ar fi cangurii, wallabii (canguri pitici), vombații și koala (Phascolarctos cinereus), există numeroase specii mai mici, dintre care multe sunt carnivore, diavolul tasmanian (Sarcophilus harrisii) fiind cel mai mare din acest grup (familia Dasyuridae).
Cel mai mare marsupial este cangurul roșu (Macropus rufus), la care care masculii pot crește până la aproximativ 2 metri înălțime, 3 metri de la bot până la vârful cozii și o greutate de până la 90 kg.
Cele mai mici sunt planigale (vezi șoarecele marsupial), în special planigale cu coadă lungă (Planigale ingrami), măsurând abia 12 cm în lungime totală.
Majoritatea marsupialelor variază de la dimensiunea unei veverițe la cea a unui câine de talie medie.
Dintre animalele marsupiale mai amintim si câinii marsupiali, pisicile, veverițele sau soarecii marsupiali, șobolanii, cârtitele, bursucii, furnicarii, iar acestea au evoluat într-un mod destul de independent față de corespondentți lor placentari din lumea animalelor.
Descoperă curiozități despre ursul koala
Caracteristici ale animalelor marsupiale
Marsupialele sunt mult mai puțin inteligente decât mamiferele placentare, parțial din cauza creierului lor mai simplu structurat. În comparație cu cel al mamiferelor placentarelor, creierul marsupialelor diferă semnificativ atât în structură, cât și în volum. În special, la animale marsupiale lipsește partea creierului placentar care leagă cele două jumătăți cerebrale.
Creierul la animale marsupiale este, de asemenea, mai mic în raport cu dimensiunea totală a corpului. Prin urmare, nu este surprinzător să constatăm că comportamentul marsupial diferă oarecum de cel al mamiferelor placentare. O particularitate care poate decurge din această subdezvoltare este capacitatea vocală limitată. Deși marsupiale nu sunt în întregime tăcute, puține emit sunete puternice de entuziasm sau suferință.
Ciclul de viață al marsupialelor prezintă particularități care au fost mult timp considerate primitive în comparație cu cele ale mamiferelor placentare, dar sunt mai probabil adaptări la medii cu productivitate scăzută. Ciclul uterin al femelei marsupial nu are fază secretorie, iar peretele uterin nu este specializat pentru implantarea embrionului. Perioada de dezvoltare intrauterină la marsupiale variază de la aproximativ 12 zile la bilby (Macrotis lagotis) până la 38 de zile la wallaby de mlaștină (Wallabia bicolor).
Descoperă și lucruri interesante despre cangur