ComenteazăIar tu esti un specialist în arta…culinara. Care sunt elementele de baza în bucataria ta?
Simplitatea si tradiţiile, respectul pentru materia prima, deci ingredientele, si gatitul facut din placere, fara nevoia de a impresiona.
Ai vizitat multe ţari (Cuba, Thailanda, Spania, Seychelles,etc.). Ce meniu te încânta?
Îmi plac preparatele facute de mama si de sora mea, în rest aleg meniurile în funcţie de starea de spirit pe care o am. De exemplu, de câteva ori pe an chiar simt nevoia sa manânc saorma cu de toate, care ma face sa ma simt bine când o consum cu o bere. Poate pentru ca în viaţa mea am fost un pic din toate. Am avut zile în care am fost ca un rege si zile în care am trait modest. Cred ca doresc sa pastrez în mine toate aceste senzaţii.
Tu locuiesti mult în Bucuresti, iar „jumatatea ta”, la Timisoara. Între filmari si alte angajamente, iubirea e mai trainica?
Sunt 24 de ani de când suntem împreuna. Cred ca unul dintre secretele relaţiei noastre a fost si este ca pastram un spaţiu al nostru. Asta se întâmpla si când suntem acasa si când eu sunt plecat si apoi ma întorc. Ne întâlnim de fiecare data cu acelasi en tuziasm, fara sa intervina rutina. Povestim, ne respectam opiniile si e foarte important sa accepţi si sa înţelegi modul de viaţa si obiceiurile partenerului.
Ce înseamna pentru tine fericirea?
Un film cu Bud Spencer (interpretul celebrului personaj Piedone), niste cartofi prajiţi, câteva masline ne gre la cuptor, un pahar de vin rosu si o bucata de pâine de ca sa. Ceea ce vreau sa spun e ca fericirea poate consta si în simplele bucurii ale vieţii. E imposibil sa fii fericit tot timpul, dar poţi sa-ţi faci viaţa mai fumoasa prin ceea ce stii ca îţi face placere.
Te încântă când te recunosc oamenii?
Ma încânta iubirea oamenilor, nu faptul ca sunt vedeta, daca asta ma întrebi. Îmi place când ma opresc oamenii pe strada si îmi vorbesc ca si cum ar discuta cu un vechi prieten, îmi povestesc necazurile sau fericirile lor si eu îi ascult.
Te deranjeaza comentariile referitoare la prietenia ta cu Teo Trandafir?
Crede-ma ca, exceptând niste minciuni grosolane care au aparut, chiar nu ma deranjeaza. Îmi face placere ca lumea vorbeste despre o prietenie care exista cu adevarat, desi ne-am cunoscut personal de puţin timp. Si cum as putea sa fiu deranjat ca numele meu este asociat cu una dintre cele mai inteligente, mai profunde (si as putea sa continuu) persoane pe care le-am cunoscut vreo data?! Sa lucrez lânga Teo Trandafir a fost pentru mine o împlinire enorma si sa fiu apreciat de ea e o satisfacţie si mai mare. Cu toate ca astazi nu mai colaboram, ţinem legatura, vorbim, schimbam pareri, idei si… veţi vedea!
Împărtăşeşte-ne câteva trucuri pentru încântarea invitaţilor. Câteva sfaturi foarte importante!
Nu gătiţi în ultimul minut. Pregătiţi totul din timp şi doar asamblaţi în ultimul minut, astfel încât atunci când vine lumea să nu găsească casa mirosind a ceapă sau a usturoi, iar pe voi transpiraţi şi stresaţi. Nu spune: „Fă-te comod”, ci ajută-ţi ospeţii să se facă comozi şi eventual oferă-le câte un pahar cu vin. Nu primiţi musafirii fără să vă aranjaţi în prealabil şi străduiţi-vă să îi faceţi să se simtă regeşte. Dacă vă amintiţi toate acestea, veţi descoperi încântarea în ochii invitaţilor.
Tu cu ce preparat îţi încânţi iubita?
Cu bucătăria mea simplă: spaghete cu sos de roşii şi busuioc, dar şi coaste la tigaie cu rozmarin. Depinde de moment.
Ce apreciezi la bucătăria românească?
Faptul că este o bucătarie cu gusturi puternice.
E scump să mănânci sănătos?
Da, din păcate da! Am fost chiar săptămâna trecută la Timişoara la o conferinţă pentru un proiect referitor la prevenţia bolilor de inimă, cu Fundaţia Cardio Prevent în care sunt implicat, şi principalul argument era chiar alimentaţia. Să mănânci sănătos înseamnă de multe ori să ai produse cu o aşa-zisă durată de viaţă scurtă. Adică, distanţa de la locul de producţie până la tine la masa să nu fie mai mare de 50 de km. În Italia se lucrează la acest aspect, în România văd că se mişcă lucrurile destul de greu. Când roşiile vin din Olanda, portocalele din California, carnea de vită din Argentina, iar puiul cine ştie cum şi de unde, e greu să mănânci sănătos.
Ce îi sfătuieşti pe cei care doresc ingrediente de calitate?
Să meargă la o mătuşă, la o bunică sau la o cunoştinţă la ţară, dacă au posibilitatea, şi să îşi facă de acolo aprovizionarea. Iar de la magazinul de vizavi de casă să cumpere mai puţin şi de calitate! De exemplu, o lingură de ulei de măsline bun dă un gust net superior unei salate faţă de trei linguri de o calitate mai îndoielnică.
Anul trecut începuseşi şi să scrii o carte de bucate. Când va fi lansarea?
Nuuu! Ajutor! Şi voi? (râde) Editorul mă sună de două ori pe săptămână să mă întrebe în ce stadiu sunt. Nu sunt în grafic. Este o carte grea, şi nu pentru că are reţete dificile, dar conceptul cărţii în sine este altfel. Scriu un capitol, apoi şterg jumătate pentru că nu îmi place şi tot aşa… Dar sper ca în următoarea lună să mă apropii de final.
Care este acum visul tău?
Visurile chiar se pot transforma în dorinţe realizabile şi ce mi-aş dori acum foarte mult este să plec vreo lună, undeva într-o zonă caldă, cu mare şi să pot termina de scris cartea.