5 comentariiDescoperă lucruri interesante și curiozități despre arici:
Cuprins:
Cum arată ariciul
Zoologii au identificat până în prezent un număr de 17 specii de arici, grupate în 5 genuri. Ajuns la maturitate, ariciul are o lungime corporală de 25-30 centimetri, la care se adaugă o codiţă de doar 2-5 centimetri. Masculii sunt cu puţin mai mari decât femelele.
La prima vedere, datorită trupului său de forma unei pere, ariciul pare un animal lent şi greoi, cu toate că, odată pornit la vânătoare, dovedeşte o iuţeală şi rezistenţă neaşteptate. Poate alerga chiar cu viteza de 10 kilometri pe oră, performanţă notabilă pentru un animal de talia şi mai ales cu conformaţia şi proporţiile corporale ale ariciului.
Ei au membre mici și puternice, membrele posterioare fiind puțin mai mari și musculoase ca cele anterioare. Membrele au câte 5 degete, unde primul și ultimul deget sunt mai mici în comparație cu celelalte degete și nu au gheare. Au niște ochi mici și o ureche externă slab dezvoltată. Au un bot mic și ascuțit, cu o acuitate olfactivă foarte dezvoltată. Partea dorsală și laterală a corpului este acoperită cu niște ace lungi și ascuțite, alcătuite din cheratină și având o lungime de 10-20 de mm. Se deosebesc, în Europa, după ariile de răspândire predominantă, în est Erinaceus concolor (cel întâlnit și în România), iar în vest Erinaceus europeus.
Aricii sunt animale solitare care formează cupluri doar în perioada împerecherii. După împerechere, masculii părăsesc pentru totdeauna femelele şi nu se preocupă de soarta puilor.
Pentru talia lor, aricii au o durată de viaţă surprinzător de mare. Dacă în natură trăiesc 4-7 ani, în condiţii de captivitate şi îngrijire atentă ariciul poate atinge 10-16 ani.
Despre țepii aricilor
Pe corpul unui arici pot fi până la 15.000 de ace. Spre deosebire de ţepii care acoperă trupul porcului spinos, cei pe îi are ariciul nu sunt toxici. De altfel, sunt mai degrabă goi în interior, fiind construiţi astfel încât, deşi uşori, să fie foarte puternici.
Datorită unei musculaturi specializate, sunt capabili să se ghemuiască foarte mult, până când iau forma aproximativă a unei sfere. Pielea largă a ariciului se extinde, acoperind inclusiv capul şi expunând toţi ţepii care, în această poziţie de apărare, sunt orientaţi spre exterior.
Ce mănâncă ariciul
Aricii nu sunt deloc nişte animale strict insectivore, cu toate că insectele constituie o parte importantă din dieta lor. Mai degrabă sunt omnivori. Ariciul este un mare amator de insecte (adulţi şi larve), râme – după care este topit -, broaşte, şopârle, şerpi, cadavre, ouă şi puii păsărilor care cuibăresc pe sol, dar şi ciuperci, fructe de pădure, iarbă proaspătă. Este un mare amator de pepeni, fie ei galbeni sau verzi, pe care-i consumă cu aceeaşi plăcere.
Ariciul este unul dintre animalele care îşi petrec iarna hibernând. Înainte de hibernare, care începe de obicei din luna octombrie (sau chiar septembrie, dacă toamna s-a dovedit aspră în anul respectiv), ajunge să-şi dubleze greutatea prin acumulări de grăsime.
Încă din perioada verii mănâncă în exces pentru a intra în condiţia optimă care să-i permită să hiberneze până în lunile martie-aprilie, când redevine activ.
Unde trăiește ariciul
Aricii pot fi găsiți în grădini, stepe, silvostepe, savane, păduri rare și, uneori, pe terenuri cultivate. Ei sunt prezenți în zonele temperate și calde din Europa, în Africa – în afară de Sahara – și în zonele temperate și calde ale Asiei. În secolul al XIX-lea în Noua Zeelandă a fost introdus cu succes ariciul european.
Deoarece aricii trăiesc cel mai adesea în desișuri sau păduri, arbuștii și gardurile vii din grădină, vor fi un loc atractiv pentru ei. Animalul se va stabili rapid în interiorul tufișurilor, unde se va putea ascunde de soare și de dușmani în timpul zilei.
- Descoperă lucruri interesante și despre alte animale sălbatice din România
Curiozități despre arici
- Ariciul este unul dintre cele mai folositoare animale pentru agricultură. Un singur arici curăţă grădina de insecte dăunătoare, consumând doar într-o noapte circa 200 grame de larve, gândaci şi alte insecte.
- Când sunt stimulaţi de un miros sau un gust puternic, aricii au un obicei ciudat. Aceştia îşi acoperă trupul cu salivă, gest pentru care încă nu s-a găsit o explicaţie.
- Deşi se întâmplă tot mai des să fie priviţi ca animale de companie, există state unde sunt consideraţi creaturi sălbatice, creşterea lor în casă fiind interzisă. Printre acestea, statele americane Arizona, California, Georgia, Hawaii, Maine, Pennsylvania şi New York.
- Aricii au fost, în vechime, o importantă sursă de hrană în multe culturi. Erau mâncaţi în Egiptul Antic, iar în gastronomia medievală europeană se întâlneau reţete de preparare a aricilor. Beduinii au apreciat dintotdeauna carnea de arici, considerând-o un leac eficient în tratamentul şi profilaxia reumatismului şi artritei.
- Aricii nu au o privire bună, dar compensează printr-un simţ al auzului şi al mirosului foarte bine dezvoltate. Cu toate astea, vederea ariciului este perfect adaptată stilului de viaţă, aricii fiind animale nocturne.
- Când se simte ameninţat, ariciul îşi foloseşte muşchii dorsali pentru a-şi fixa ţepii într-o poziţie verticală care îl face să pară mai ameninţător.
- Aricii se pot căţăra în copaci, pot escalada ziduri sau garduri şi chiar înoată excelent, cu toate că nu au forţa şi rezistenţa necesară traversării unui râu sau lac de dimensiuni mari.