Madaba, pe numele său.
Nu este la fel de celebră precum Petra, una dintre minunile lumii moderne, dar are un farmec aparte datorită unor adevărate picturi pe piatră, piese de puzzle care întregesc opere de artă nemuritoare.
Un mall plin de piese lucrate cu migală
Apă și făină, pentru început, un amestec din care se face lipici și se pune la uscat vreme de trei zile. De aici începe, practic, crearea unor piese de artă. Se folosesc doar pietre naturale, care conțin mult calciu, onixn. Nimic artificial.
„Sunt de o frumusețe unică în Iordania, poate în lume”, ne-a povestit Amnar, ghidul nostru dintr-unul dintre cele 12 work-shop-uri din Madaba.
„Pietrele trebuie să reziste atât la temperaturi ridicate, cât și la ploaie”, a mai explicat iordanianca.
Work-shop-urile sunt susținute de o fundație guvernamentală de lucru manual, care dau de muncă artiștilor din Madaba și Amman, într-o Iordanie care se străduiește să elimine șomajul.
Cum se sprijină unii pe alții
Aceasta, fiindcă iordanienii resping ideea de șomaj!
„Există un „naș”, un șeic, un bătrân care conduce familiile organizate într-un clan. Teoretic, nu există șomaj, fiindcă atunci când cineva rămâne fără serviciu, toți cei din familie se străduiesc să-i găsească respectivului un loc de muncă. Până atunci, îl întrețin financiar cei din clan”, ne-au povestit localnicii.
Iar mozaicurile nu sunt singurele opere ce se vând în toată lumea, atrăgând și ochii, și buzunarele pelerinilor români, printre alții. Există tot felul de obiecte de artizanat, de la ulcele la piese de mobilier, de la cutii în diverse forme la jocuri pentru copii și adulți. Iar prețurile sunt pe măsură: un joc de șah poate ajunge și la 1.000 de dolari, un colier la de cinci ori mai mult, dar găsești și piese-suvenir la 10-20 de dolari.
Istorie pe podea
Unul dintre mozaicurile celebre ale lumii – de fapt, o parte din ceea ce a mai rămas din el – este pe podeaua Bisericii Sfântul Gheorghe, o biserică ortodoxă într-o țară musulmană.
a conținut mozaicul original al Țării Sfinte din Biserica Sf. Gheorghe din Madaba
Este cea mai veche hartă a Țării Sfinte, ce datează din anul 560 d.Hr, care a fost descoperită în anul 1896, aceasta după ce a servit vreme de mai bine de un mileniu pentru orientarea mai ușoară a pelerinilor.
Totuși, la începutul secolului XX, după ce-a rezistat foarte bine peste o mie de ani, mari porțiuni din mozaic au fost avariate din cauza incendiilor.
s-a muncit, conform calculelor, pentru crearea mozaicului din anul 560 d.Hr.
Astăzi, se mai păstrează o treime, care, în 1965, a fost restaurată de către arheologii Heinz Cuppers si Herbert Donner. Apar ilustrate Palestina, cetatea Ierusalim, orașele Betleem, Ierihon, râul Iordan, Marea Tiberiadei și Marea Moartă.
păstrează harta Țării Sfinte din Madaba, varianta originală având 21 de metri x 7 metri
Madaba este recunoscut de mai bine de 1.500 de ani ca un centru renumit de produs mozaicuri. Chiar dacă cei mai recunoscuți meșteșugari în această branșă au fost cei din Constantinopol, trebuie știut că majoritatea sunt tributari experienței și artei dezvoltate în această parte a Iordaniei.