O bacterie periculoasă prezentă în spitalele din România

Bacteria „New Delhi Metallo – 1 sau Providencia stuartii producătoare de NDM-1, rară în Europa, a fost identificată în cele 74 de probe trimise din șase spitale importante din România, majoritatea legate de infecții ale tractului respirator sau urinar. 

Aceste infecții sunt considerate asociate asistenței medicale, adică infecții nosocomiale. Aproximativ 90% dintre probele testate sunt multidrog-rezistente.

Concret, nu pot fi tratate de antibiotice cum ar fi penicilinele, cefalosporinele și carbapenemele. Asta și din cauza rezistenței la antibiotice.

Studiul a relevat patru grupuri multi-spitalicești de izolate (probe), indicând transmiterea sustinută a bacteriei în spitale românești pe parcursul unui an.

Cercetătorii au legat linia specifică din România de  cazuri izolate similare, găsite în Bulgaria, Franța, Germania, Irlanda, Țările de Jos, Elveția, Regatul Unit și Statele Unite. Aceasta sugerează riscul ridicat de răspândire continuă în mediile medicale.

Autorii au subliniat că „transmiterea susținută în spitalele din România și răspândirea internațională indică un risc ridicat de transmitere ulterioară a P. stuartii producătoare de NDM-1 în mediile medicale.”

Concluziile studiului subliniază necesitatea măsurilor sporite de prevenire și control al infecțiilor în spitale.

„Sunt o mulțime de bacterii cu nume cât mai exotice. Se descoperă adesea bacterii, important e cât de frecventă e rezistența la ea și cât de implicată este în etiologia patologiilor infecțioase. Nu e singura bacterie care se comportă așa.”, a explicat, pentru Libertatea, profesor dr. Sorin Nicolae Dinescu, prorector al UMF Craiova.

Mai mult, „România, alături de alte state, este cunoscută ca exportatoare de tulpini rezistente la antibiotice în alte țări, o dată cu pacienții. Pentru alte state, care monitorizează strict accesul la antibiotice, poate fi frustrantă situația.”, evidențiază medicul.

„Aceste bacterii cresc în frecvență și adună alte gene de rezistență, și devin mai rezistente o dată cu presiunea. Pe măsură ce tu lupți cu ele, ele se adaptează și cresc. Și dacă nu le supraveghezi și nu acționezi, adică: limitarea, identificarea lor și gestionarea separată, nu te ajută foarte mult. Trebuie modificate niște paradigme, atât la nivel spitalicesc, cât și la nivel comunitar, și nu o să fie simplu lucrul acesta.”, a adăugat dr. Sorin Nicolae Dinescu.

Subraportarea infecțiilor nosocomiale

În România, infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) sunt „profund subraportate”, afirmă Strategia pentru prevenirea acestora (2023-2030). 

Ministerul Sănătății raportează doar 1% din infecțiile externe ca IAAM, față de media europeană de 7%. În 2022, țara noastră a raportat o rată de 2%, pe când media din Uniunea Europeană era de 8%.

„Există o subraportare cronică și neasumată a infecțiilor asociate actului medical. Profilul de rezistență se supraveghează în mai toate spitalele care au laboratoare de microbiologie. Astfel este cunoscut și updatat permanent. Este adevărat că rezistența este influențată de consumul excesiv de antibiotice, de administrarea exagerată de antibiotice. Noi nu avem în România o monitorizare a administrării de antibiotice, care în alte țări este draconică.”, a mai spus dr. Sorin Nicolae Dinescu.

Pentru a stimula raportarea, Ministerul a introdus criteriul de performanță al infecțiilor nosocomiale pentru managerii de spitale. Iar la începutul anului, se vorbea despre cursuri dedicate personalului medical pentru prevenirea acestor infecții.

Totuși, soluția ar fi administrarea corectă antibioticelor.

„Ar fi bine dacă numai o instruire a personalului ar face lumină în problema asta… Mă tem că, de cele mai multe ori, rezistența la antibiotice se dobândește datorită administrării inconsecvente a antibioticelor. În multe dintre spitale nu sunt suficiente stocuri. Se începe cu un antibiotic, se continuă cu altul. Pacientul pleacă din spital și nu-și mai administrează antibioticul la domiciliu.”, atrage atenția expertul.

Românii și consumul de antibiotice

În anul 2021, România era pe primul loc la consumul de antibiotice din UE. În țara noastră s-au consumat 25,7 doze zilnice la 1.000 de locuitori pe zi în 2021, față de media europeană care era de 16,4.

„Automedicația este cel mai mare dușman în seriozitatea combaterii rezistenței agenților microbieni la antibiotice.”, a subliniat profesor dr. Sorin Nicolae Dinescu.

În timp, fenomenul s-a transformat într-o epidemie silențioasă. Din cauza unei infecții cu o bacterie la antibiotice se estimează că peste 35.000 de persoane mor în fiecare an, numai în UE, în timp ce la nivel global rezistența la antibiotice ucide 1,3 milioane de oameni anual. 

„Este o epidemie de bacterii multidrog rezistente. Orice utilizare de antibiotic generează în timp rezistența, pentru că apare un fenomen de adaptare al populațiilor bacteriene. E un fenomen cunoscut, prezent peste tot. Acesta se monitorizează la nivel național atât cât se poate, inclusiv genele de rezistență ale antibioticelor pentru anumite antibiotice ale bacteriilor.”, a mai spus prorectorul UMF Craiova.

Rezistența la antibiotice

Studiul prezentat mai sus  face parte din cele publicate în  Săptămâna mondială de conștientizare a Rezistenţa la antimicrobiene, desfășurată în perioada 18-22 noiembrie 2024.

Două studii recente publicate de ECDC atrag atenția asupra răspândirii bacteriilor rezistente la carbapeneme, o clasă de antibiotice, în spitale și comunități din Europa. Aceste bacterii, cum ar fi Enterobacteriaceae și E. coli producătoare de carbapenemaze, pot cauza infecții periculoase și greu de tratat.

În Uniunea Europeană, anual se raportează peste 3,5 milioane de infecții nosocomiale, care duc la 90.000 de decese. Aproape 71% din infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice sunt nosocomiale.

Studiul despre E. coli ST131, care produce carbapenemaze, arată o creștere a izolaților detectați în comunitate, mai ales în infecțiile urinare. 

„Infecțiile urinare dobândite în comunitate ar putea reprezenta doar vârful icebergului în ceea ce privește colonizarea pacienților în comunitate”, avertizează autorii studiului.

Aceste descoperiri sugerează că utilizarea carbapenemelor, antibiotice de ultimă instanță, s-ar putea deveni ineficientă. 

ECDC subliniază necesitatea măsurilor stricte de prevenire și control al infecțiilor pentru a reduce infecțiile nosocomiale, care ar putea fi prevenite în proporție de 50%.

O infecție nosocomială este o boală infecțioasă apărută în urma spitalizării sau a solicitării de asistență medicală. Aceasta poate afecta pacientul sau lucrătorul din domeniul medical, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!
 

Urmărește-ne pe Google News