Beneficiile consumului de murături pentru sănătate

Scurtă istorie a murăturilor

Murăturile nu sunt nici pe departe o invenție a zilelor noastre, ele au o lungă istorie și datează de mii de ani. Conservarea alimentelor în oțet, în saramură sau o soluție similară, este una dintre cele mai vechi metode de conservare a alimentelor.

Murăturile au apărut cu mai bine de 4.000 de ani în urmă, când vechii mesopotamieni au început să pună castraveții în saramură acidă, ca o modalitate de a-i conserva.

Regina Cleopatra a Egiptului includea murăturile în dieta ei pentru a contribui la sănătatea și la frumusețea ei legendare. În același timp, Iulius Caesar, dar și alți împărați romani, le-au dat trupelor lor murături să mănânce, cu credința că le vor face puternice.

În perioada marilor descoperiri geografice, mulți marinari din călătoriile transoceanice sufereau de scorbut, o boală urâtă, dar foarte comună, cauzată de o deficiență de vitamina C. În expediția sa istorică în Lumea Nouă, Cristofor Columb ar fi dat marinarilor săi murături, ajungând până acolo încât să cultive castraveți în Haiti pentru a se reaproviziona pentru restul călătoriei.

Napoleon Bonaparte la rândul lui se oferise să plătească 12.000 de franci (echivalentul a 250.000 de dolari de astăzi) persoanei care ar putea găsi cea mai bună modalitate de a mura și de a conserva hrana pentru trupele sale. În 1809, bucătarul și cofetarul francez Nicolas Appert a câștigat competiția cu o perspectivă esențială: dacă punea mâncarea într-o sticlă și scotea tot aerul înainte de a o sigila, putea fierbe sticla și păstra conținutul acesteia. Folosind recipiente de sticlă sigilate cu plută și ceară, Appert a reușit să conserve nu numai legume și fructe, ci și jeleuri, siropuri, supe și produse lactate.

Recomandări

Soțiile lui Beniamin Lup, liderul unui ONG cu relații în SUA, moarte în condiții suspecte în România și Republica Moldova. Alte două partenere, date în judecată după ruperea relațiilor

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, guvernul SUA a raționalizat murăturile, iar 40% din producția națională de murături a mers către forțele armate. În 1948, organizația comercială Pickle Packers International, fondată în 1893, a lansat International Pickle Week, scrie history.com.

Beneficiile consumului de murături

Sunt gustoase și crocante, iar beneficiile consumului de murături pentru sănătate sunt unele demne de luat în seamă. Murăturile sunt bogate în vitamine și antioxidanți, iar cele conservate în saramură sunt o sursă importantă de probiotice.

Alimentele fermentate precum kefirul, kimchiul și murăturile vă pot ajuta să vă mențineți intestinul sănătos. Dar majoritatea murăturilor de pe rafturile magazinelor nu sunt fermentate, ci sunt folosite drojdii și bacterii pentru conservarea lor.

Pentru murături fermentate care au cu adevărat probiotice, încercați un magazin naturist sau faceți-le singuri acasă. Căutați etichetele pe care scrie „fermentat natural”. Când deschideți borcanul, ar trebui să vedeți bule la suprafață, semn de bacterii vii în interior.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Unele cercetări sugerează că probioticele pot oferi multe beneficii pentru sănătate, inclusiv:

• reducerea simptomelor de depresie și anxietate
• tratarea cariilor și gingivitei
• gestionarea diabetului
• prevenirea sau tratarea alergiilor
• reducerea infecțiilor tractului urinar
• scăderea riscului unor tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de colon

Cercetarea acestor beneficii este încă în stadii incipiente. Cercetătorii trebuie să efectueze mai multe studii înainte de a putea exista o certitudine cu privire la efectele pe termen lung ale probioticelor asupra sănătății.

Restabilirea echilibrului electrolitic

Electroliții sunt săruri de care organismul are nevoie pentru o funcționare sănătoasă. Murăturile sunt bogate în sodiu și, prin urmare, sunt, de asemenea, bogate în electroliți. Teoretic, acest lucru sugerează că zeama de murături ar putea fi o opțiune pentru restabilirea electroliților în cazul persoanelor care au febră, vărsături sau care sunt deshidratate.

Pentru majoritatea oamenilor, apa potabilă pentru hidratare după un antrenament este în regulă. Dar este cu totul altceva dacă faci exerciții fizice intense pentru mai mult de o oră la rând sau te antrenezi în căldură. Dacă bei ceva cu sodiu și potasiu, precum zeama de murături, te poate ajuta să te hidratezi mai repede. Sodiul este un electrolit pe care îl pierzi când transpiri. Potasiul este un alt electrolit pierdut în transpirație.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

Tratarea crampelor musculare

Studiile sugerează că murăturile pot ajuta la crampe musculare. Cercetătorii au indus electric crampe musculare la bărbați. Ei au descoperit că participanții care au băut zeamă de murături au scăpat mai ușor de crampe.

Controlul zahărului din sânge

Murăturile care folosesc o saramură pe bază de oțet pot ajuta la controlul glicemiei. Nivelurile stabile de glucoză din sânge pot ajuta la prevenirea senzației de foame intensă. Prevenirea creșterilor de glucoză din sânge este, de asemenea, esențială pentru sănătatea persoanelor cu diabet.

Un mic studiu din 2013 a urmărit 14 adulți sănătoși cu risc de diabet de tip 2. Acei participanți care au consumat oțet în timpul mesei au avut niveluri de glucoză din sânge mai scăzute decât cei care nu au consumat, arată medicalnewstoday.com.

Bogate în vitamine și minerale

Ca majoritatea legumelor, murăturile sunt aproape în totalitate apă și au foarte puține grăsimi sau proteine. Au o concentrație mai mare de vitamine, deoarece saramura scoate apa din murături.

Gogonele și murăturile în general furnizează vitamina C. O gogonea medie furnizează aproximativ 29 de miligrame de antioxidant, adică aproximativ 48% din valoarea zilnică. Aceasta este mai mult decât cantitatea găsită în spanacul gătit. Vitamina C joacă un rol important în funcția imunitară și poate oferi o oarecare protecție împotriva bolilor cardiovasculare. De asemenea, vitamina C ajută organismul să absoarbă mai bine fierul din alimentele pe bază de plante, cum ar fi fasolea și lintea, astfel încât roșiile și legumele fac o asociere deosebit de sănătoasă.

Digestie îmbunătățită

Murăturile pot promova sănătatea digestivă prin conținutul lor de fibre, care poate contribui la reglarea tranzitului intestinal și la menținerea sănătății colonului.

Sursă de probiotice

Procesul de fermentație care are loc în timpul murării poate produce probiotice, care sunt bacterii benefice pentru flora intestinală. Acestea pot sprijini sănătatea sistemului digestiv și pot avea beneficii pentru sistemul imunitar.

Bogate în antioxidanți

Murăturile pot crește aportul de antioxidanți. Antioxidanții naturali găsiți în toate fructele și legumele ajută în lupta împotriva radicalilor liberi. Radicalii liberi sunt substanțe chimice instabile care se formează în mod natural în organism și sunt legați de probleme precum bolile de inimă și cancerul.

Riscurile consumului de murături

Conservarea oricărui fel de alimente necesită adăugarea de sare, iar sarea reprezintă aproximativ 5% din majoritatea rețetelor de murături.
Pe lângă faptul că reprezintă o preocupare pentru majoritatea persoanelor cu hipertensiune arterială, alimentele murate extrem de sărate vă pot expune la un risc mai mare de cancer de stomac. Studiile arată că alimentele bogate în sare au fost legate de riscul de cancer de stomac, împreună cu berea și băuturile alcoolice.

O modalitate de a controla cantitatea de sodiu din murături este să le faci singur, acasă.

Murături în saramură sau în oţet?

Procesul de murare se poate face, fie prin prezenţa acidului acetic (oţet), adăugat în soluţii, fie prin acidul lactic, obţinut prin fermentaţie naturală în saramură. Fermentaţia în oţet este mai rapidă, cea în saramură este mai lungă.

Beneficiile consumului de murături pentru sănătate sunt multiple, însă cu adevărat recomandate pentru aportul de nutrienți și probiotice sunt cele fermentate în saramură.

Așadar, metoda de a mura în saramură este folosită de mii de ani și are numeroase beneficii pentru sănătate datorită conținutului de probiotice. Varza a fost una din primele legume murate. În saramură se pot conserva aproape toate legumele: varza (albă sau roşie), gogonelele, gogoșari, ardeii, morcovii, ţelina, conopida, ardeii iuţi, castraveţii.

Când murăturile nu sunt fermentate, oțetul este cel care le dă aroma de acru. Oțetul în sine este produs și el printr-un proces de fermentație, dar numai oțetul care rămâne crud și nepasteurizat, cum ar fi oțetul crud de cidru de mere, reține părți din „cultura mamă”, care furnizează acele bacterii benefice.

Descoperă și când se pun murăturile

De ce fac murăturile floare

Cei care nu știu de ce apare floarea la murături, trebuie să aibă grijă la câteva aspecte înainte de a pune murăturile, indiferent că este vorba despre varză murată, castraveți murați în saramură, gogonele, conopidă în saramură sau orice altă legumă sau fruct pe care dorești să îl pui la murat (da, se fac inclusiv pepeni murați sau struguri murați!). Primul aspect de care trebuie să țineți cont este ca totul să fie curat și sterilizat. Mâinile trebuie spălate bine, cu apă și săpun, pentru a nu avea bacterii care pot favoriza apariția florii la murături.

În plus, sterilizarea butoiului/recipientului în care se pun murăturile este de căpătâi. Pentru a avea un borcan sau butoi sterilizat se folosește apă cu bicarbonat de sodiu. Este foarte important ca toate legumele și fructele puse la murat să fie spălate cu apă rece.

Descoperă cele mai bune rețete de gogonele murate pentru iarnă.

Sursă foto – Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News