Statisticile sunt ingrijorătoare la nivel mondial, motiv pentru care multe instituţii specializate trag semnale de alarmă în ceea ce priveşte luarea de măsuri cu caracter preventiv. În  numai 10 ani cancerul de prostate a  urcat, la nivel mondial, de pe locul 3  pe locul secund privind cauza mortalităţii de cancer în rândul bărbaţilor, reprezentând una din cele mai frecvente forme de cancer la bărbaţi. Aproape jumătate din cazurile noi de cancer diagnosticate la nivel mondial provin din Europa (Sursa:Organizaţia Cancer Research UK)

În România raportul dintre mortalitatea cauzată de cancerul de prostată  şi cazurile diagnosticate este de 50% ( 16.3 / 32.2 la 100.000 populaţie ), un procent  superior celui european , acesta fiind de doar 25%. (22.2 / 86.7 la 100.000 populaţie ) (Sursa: Jurnalului Oficial al Societăţii Europene de Oncologie Medicală). Prevenţia şi metodele de tratament eficiente sunt absolut necesare pentru imbunătăţirea acestor procente.

În  ceea ce priveşte adenomul de prostată, incidenţa la bărbaţi creşte treptat pe grupe de vârstă astfel : 40 de ani (20%), 50 de ani (40-50%) , 60 de ani ( 70%) iar peste 70 de ani (80%).

Atenţie: În stadiu incipient problemele prostatei pot fi tratate, insă foarte puţine persoane din România merg la un control anual pentru a face investigaţii şi analize de specialitate.

Despre Prostată
Prostata este o glandă anexă a aparatului genital masculin aflat la intersecţia aparatului urinar cu cel genital, secreţia sa participand la formarea lichidului seminal. Ea se dezvoltă sub actiunea hormonilor androgeni (hormoni sexuali masculini), dezvoltarea sa fiind completă la pubertate. Prostata are forma unei castane şi cântăreşte 15-20 grame.

Din punct de vedere anatomic prostata prezintă 5 lobi: anterior (foarte puţin dezvoltat), posterior (partea periferică a prostatei), median (situat spre colul vezical) şi doi lobi laterali. Din punct de vedere anatomo-clinic se poate descrie o prostată centrala (periuretrală) situată de la baza glandului pană la nivelul veru montanum, la acest nivel dezvoltându-se în general adenomul de prostată şi prostata periferică la nivelul căreia apare de obicei cancerul de prostată.

Principalele boli ale prostatei sunt: adenomul, cancerul de prostată, prostatita (infecţie acută sau cronică), abcesul, chistul si litiaza, puţin frecventă.

Adenomul de prostată versus Cancerul de prostată

Adenomul de prostată (hiperplazie benignă de prostată) este o tumora benignă, omogenă, incapsulată care se dezvoltă în prostata centrală, în timp ce cancerul de prostată (adenocarcinomul de prostată / ADK-P) reprezintă o tumora malignă epitelială localizată la nivelul epiteliului acinilor glandulari prostatici, dezvoltat în general în glanda periferică şi mai rar în segmentul central.

Cauzele sunt pentru ambele boli de departe neelucidate, însă la cancerul de prostată s-au identificat mai mulţi factori incriminatori: genetici, alimentari (vitaminele C şi A au un caracter protector), hormonali (dezechilibrele hormonale, în special la perioada pubertăţii par a avea un rol carcinogen), virusurile etc.
Dezvoltarea adenomului de prostată este influenţată de alterarea echilibrului estrogen-testosteron. Dezechilibrul acesta explică dezvoltarea bolii dar nu poate explica declanşarea ei.

Simptomatologia la adenomul de prostată constă în:
– urinări dese (polachiurie – la inceput nocturnă şi apoi diurnă şi nocturnă);
– disconfort la urinare ( disurie );
– urinare cu sânge ( hematurie );
– falsă incontinenţă urinară – determinată de urinarea „prin prea plin”;
În cazul cancerului de prostată, dintre manifestările generale cele mai frecvente sunt astenia, scăderea în greutate, inapetenţa (scăderea poftei de mâncare), insomnie, iritabilitate, dureri vertebrale , care pot crea confuzii cu crizele de lombosciatică, icter obstructiv, cefalee, tulburări neurologice, semne clinice de insuficienţă renală cronică (în cazul obstrucţiei căii urinare superioare în faze avansate ale bolii).

Manifestările locale apar cel mai frecvent tardiv datorită localizării periferice tumorale. Problemele la urinare sunt similare celor determinate de adenom, dar au o evoluţie lentă continuă şi progresivă spre deosebire de adenom unde evoluează capricios şi imprevizibil.

Diagnosticul în cazul adenomul şi a cancerului de prostată se face în baza unui examen clinic (anamneza medicală, palpare, tuseu rectal) şi a rezultatelor obţinute în uma investigaţiilor paraclinice: PSA (antigenul prostatic specific) şi ecografie. În funcţie de rezultate, în cazul cancerului de prostată, este necesar sa efectuăm o puncţie-biopsie prostatică, în prezent efectuată pentru toate suspiciunile de cancer prostatic în vederea confirmării diagnosticului.

În premieră, în perioada 10 Mai 2010 – 10 Iunie 2010, clinicile Gral Medical pun la dispoziţia populatiei GRATUIT testul rapid de PSA, astfel pacienţii vor avea răspunsul în doar 10-15 minute.
Campania se va desfăşura în Bucureşti şi Ploieşti, făcând parte din demersurile operatorului de servicii medicale Gral Medical de informare a populatiei cu privire la prevenţia şi tratamentul adecvat fiecărei afectiuni. În funcţie de rezultatele obţinute un doctor specialist urolog va consilia pacientul pentru a stabili un diagnostic corect şi a prescrie un tratament corespunzător.

Programări şi consiliere online: www.gralmedical.ro , sau apelând numerele de telefon:
021 323 00 00 (02) – Clinica de Diagnostic Gral;
021 317 83 95– Clinica Gral Colentina;
0244 597 753– Clinica Gral Ploiesti;

Tratamentul este complet diferit în cazul celor 2 boli.
În cazul adenomului de prostată, în fazele incipiente se recomandă tratamentul medicamentos -aşa numita fază de prostatism. Tratamentul constă în administrarea unor principii medicamentoase care acţionează asupra componentei musculare şi a celei glandulare a prostatei, ducând la ameliorarea simptomelor.
În fazele avansate se va apela la:
– intervenţia chirurgicală (eliminarea ţesutului patologic)
– tratamentul endoscopic care constă în secţionarea electrică a adenomului cu ajutorul unei anse, procedeu numit rezecţia transuretrală a prostatei.
– electrovaporizarea transuretrală a prostatei, intensitatea curentului din ansă ducând la vaporizarea ţesutului patologic.
În ultimii ani s-au impus, alături de rezecţia endoscopică clasică (TUR-P) vaporizarea cu plasmă a adenomului de prostată (PVP), distrucţia cu laserul (în special laserul green) în tratamentul adenomului de prostată.
În ceea ce priveşte tratamentul cancerului de prostată, prima precizare care trebuie făcută este faptul că adenocarcinomul de prostată (ADK-P) este o neoplazie, o afecţiune malignă agresivă care trebuie tratată agresiv. Tratamentul ADK-P este de mai multe tipuri: endocrin, chirurgical, radioterapic, chimioterapic, imunoterapic şi genetic.
În fazele incipiente radioterapia externă oferă şanse mari de vindecare, fără a mai fi nevoie de tratamente alternative.
Aparatele ultromoderne cu tehnologie de tip IMRT , IGRT au o precizie ridicată ducand la efecte secundare minime, în comparaţie cu echipamentele de tehnologie anterioară.
În fazele mai avansate este nevoie de o combinaţie de terapii, astfel intervenţia chirurgicală, radioterapia externă sau internă (introducerea de implanturi radioactive în tumora) şi chimioterapia sunt recomandate de specialişti.
Tratamentul cancerului de prostată trebuie individualizat în funcţie de stadiul tumoral în momentul depistării cancerului.

Recomandări
O alimentaţie sănătoasă şi efectuarea periodic a analizelor specifice pot diminua riscul de apariţie a bolilor de prostată. Orice afecţiune depistată din timp măreşte şansele de vindecare a bolii prin urmarea unor tratamente personalizate. Comunicarea dintre pacient şi doctor este importantă deoarece în alegerea unei alternative terapeutice trebuie ţinut cont şi de optiunea pacientului, el trebuie să ştie din timp de avantajele şi dezavantajele oferite de tratamente.

Tratamentul medicamentos trebuie să se facă numai sub supravegherea medicului specialist, orice altă variantă poate sa înrăutatească în timp starea de sănătate a bolnavului.

 
 

Urmărește-ne pe Google News