Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an pe data de 25 martie, iar anul acesta pică în timpul Postului Paştelui şi este una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte.

Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului

Data acestei sărbători a variat la început. Astfel, unii o sărbăto­reau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din apus, precum cele din Spania, Galia și Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit pe 18 decembrie. În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot pe 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. al V-lea.

Buna Vestire – tradiţii şi superstiții de Ziua Cucului

În tradiția populară cucul este vestitorul de lucruri importante din viața de zi cu zi a omului.

  • Potrivit tradiției, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău: „Cucu-n spate mi-a cântat/și moartea m-a săgetat!”.
  • Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/Câți ani îmi vei da/pân m-oi însura (mărita)?”.Dacă se întâmplă că după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul său echivala cu un an de aşteptare. Dacă el tăcea, tăcerea sa era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnică.
  • De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua sa, era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli.
  • Femeile din Banat se duc în pădure și aduc lemne pe care le păstrează apoi pentru Joia cea Mare.
  • În Bucovina şi în multe zone din Muntenia, femeile se scoală dis-de-dimineaţă, fac focul în ogradă şi pun în faţa uşii pâine, sare şi apă. Pe la prânz, pâinea şi sarea se dau de pomană unui sărac, acest gest aducând spor şi sănătate în gospodărie. În schimb, apa se lasă în continuare la uşă, în vas, pentru ca îngerii să-şi potolească setea.
  • În Transilvania, se mai păstrează un obicei străvechi. De seara, se pregătesc câteva obiecte rituale: o oală cu jar, tămâie şi clopoţei. Cel care se scoală primul în acea familie iese din casă, pune tămâie peste jar şi înconjoară clădirea de trei ori; apoi, afumă vitele şi pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că astfel se alungă energiile negative şi bolile din gospodărie.
  • De Blagoveştenie este dezlegare la peşte. Este bine să mâncăm peşte, pentru a fi sprinteni şi sănătoşi… ca peştele.
  • Oamenii ţin cont de faptul că e un mare păcat să muncească la Blagoveștenie, ba chiar se zice că dacă din porumbul măcinat de Buna Vestire s-ar face mămăligă şi s-ar da peştilor din iaz, peştii ar muri.
  • Printre datinile care se mai păstrează este și aceea de a avea bani, în special monede, în buzunare, de Blagoveștenie. Nu se iese din casă cu stomacul gol și nu trebuie să se simtă senzaţia de foame.

Superstiții de Buna Vestire – 25 martie

  • Conform unei superstiții, de Buna Vestire este bine să se pună îngerilor în pragul casei sare și pâine pentru hrană.
  • După cum spune și numele sărbătorii, această zi aduce mereu creștinilor o veste minunată. În această zi oamenii nu trebuie să se certe, deoarece este mare păcat.
  • Persoanele care se ceartă în ziua de Buna Vestire vor avea necaz tot anul. În regiunea Bucovinei, de Buna Vestire nu se pun ouă la cloșcă, deoarece se crede că puii ar putea ieși cu două capete și patru picioare.
  • Sărbătoarea Bunei Vestiri trebuie petrecută în bună înţelegere cu cei din jurul nostru. Cine se ceartă pe 25 martie va avea necazuri tot anul.
  • De Buna Vestire, apicultorii scot stupii afară, dar şi vitele din grajduri şi le lasă să stea la soare, fără să poarte jug, pentru ca ele să fie sănătoase tot anul.

Ce se face de Buna Vestire pe 25 martie

În popor, departe de sensul ritualului creștin, există tradiția sărbătoririi cucului. În preajma echinocțiului de primăvară, moment de răscruce al naturii, când se întorc păsările călătoare, se pot face predicții cu privire la starea vremii. În anumite zone ale țării, este obligatoriu să ai bani în buzunar în această zi. Căci orice cântat al cucului trebuie plătit, ca să aducă noroc, sănătate și belșug. Prin urmare, dacă auzi cucul, aruncă un bănuț în direcția din care se aude. Dacă pasărea îți cântă drept în față, e semn bun.

O lege nescrisă din străbuni spune că, de Buna Vestire, nu avem voie să ieșim din casă flămânzi. În această zi este obligatoriu să se mănânce bine, să nu se simtă deloc senzația de foame și să nu se iasă din casă cu stomacul gol.

Rugăciune de Buna Vestire

„În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin.
Slavă Ție, Dumnezeul nostru,
Slavă Ție! Slavă Ție, Dumnezeul nostru,
Slavă Ție! Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi! Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Preasfânta Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru Numele Tău.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se Numele Tău, vie Împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă, dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinților Părinților noștri și ale tuturor Sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin”.

Acatist Buna Vestire

Condac 1:

Apărătoare Doamnă, pentru biruință, mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumezeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Icos 1:

Îngerul cel întîistătător din Cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, Întrupat, s-a înspăimântat și i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea:

Bucură-te, cea prin care răsare bucuria,

Bucură-te, cea prin care piere blestemul,

Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut,

Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei,

Bucură-te, înălțime, întru care anevoie se suie gândurile omenești,

Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești,

Bucură-te, că ești scaun Împăratului,

Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate,

Bucură-te, steaua, care arăți Soarele,

Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări,

Bucură-te, cea prin care se înnoiește făptura,

Bucură-te, cea prin care Prunc Se face Făcătorul,

Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 2:

Știindu-se pe sine sfânta întru curăție, a zis lui Gavriil cu îndrăznire: Preaslăvitul tău glas cu anevoie se arată a fi primit sufletului meu, că naștere cu zămislire fără sămânță, cum îmi spui, cântând: Aliluia?

Icos 2:

Înțelesul cel greu de pătruns căutând Fecioara să-l înțeleagă, a grăit către cel ce slujea: Din pântece curat, cum este cu putință să Se nască Fiu, spune-mi? Iar el cu frică a zis:

Bucură-te, tăinuitoarea sfatului celui nespus,

Bucură-te, încredințarea celor ce au trebuință de tăcere,

Bucură-te, începătura minunilor lui Hristos,

Bucură-te, capul poruncilor Lui,

Bucură-te, scara Cerului, pe care S-a pogorât Dumnezeu,

Bucură-te, pod care-i treci la Cer pe cei de pe pământ,

Bucură-te, minune, care de îngeri ești mult slăvită,

Bucură-te, ceea ce ești rană de mult plâns a diavolilor,

Bucură-te, ceea ce ai născut Lumina cea neapusă,

Bucură-te, ceea ce n-ai învățat pe nimeni în ce chip s-a petrecut,

Bucură-te, ceea ce covârșești mintea celor înțelepți,

Bucură-te, ceea ce luminezi gândurile celor credincioși,

Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 3:

Puterea Celui de Sus a umbrit-o atunci, spre zămislire, pe cea care nu știa de nuntă, și pântecele ei cel cu bună roadă, ca o țarină dulce, l-a arătat tuturor celor ce vor să secere mântuire, când vor cânta așa: Aliluia!

Icos 3:

Având Fecioara primit în pântece pe Dumnezeu, a alergat la Elisabeta; iar pruncul acesteia, îndată cunoscând închinarea ei, s-a bucurat și, cu săltări în pântece, ca și cum ar fi cântat, a grăit către Născătoarea de Dumnezeu:

Bucură-te, vița mlădiței celei ne-veștejite

Bucură-te, câștigarea rodului celui fără de moarte,

Bucură-te, ceea ce ai lucrat pe Lucrătorul iubirii de oameni,

Bucură-te, ceea ce ai născut pe Săditorul vieții noastre,

Bucură-te, brazdă care ai crescut înmulțirea milelor,

Bucură-te, masă care porți îndestularea milostivilor,

Bucură-te, ceea ce înflorești Raiul desfătării,

Bucură-te, ceea ce gătești adăpostire sufletelor,

Bucură-te, tămâia rugăciunii celei primite,

Bucură-te, curăția a toată lumea,

Bucură-te, voia cea bună a lui Dumnezeu către noi, cei muritori,

Bucură-te, îndrăznirea celor muritori către Dumnezeu,

Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 4:

Vifor de gânduri necredincioase având în sine, înțeleptul Iosif s-a tulburat, uitându-se la tine, cea neamestecată cu nunta, gândind că ești furată de nuntă, tu, ceea ce ești fără de prihană. Iar când a cunoscut că zămislirea ta este de la Duhul Sfânt, a zis: Aliluia!

Icos 4:

Au auzit păstorii pe îngeri lăudând venirea lui Hristos în trup și, alergând la Acela ca la un păstor, L-au văzut ca pe un miel fără de prihană în brațele Mariei, pe care lăudând-o, au zis:

Bucură-te, Maica Mielului și a Păstorului,

Bucură-te, staulul oilor cuvântătoare,

Bucură-te, ceea ce ești chinuire pentru vrăjmașii cei nevăzuți,

Bucură-te, ceea ce deschizi ușile Raiului,

Bucură-te, că cele cerești se bucură cu cele pământești,

Bucură-te, că cele pământești dănțuiesc împreună cu cele cerești,

Bucură-te, gura apostolilor cea fără de tăcere,

Bucură-te, îndrăznirea cea nebiruită a purtătorilor de chinuri,

Bucură-te, temeiul cel tare al credinței,

Bucură-te, cunoștința harului cea luminoasă,

Bucură-te, cea prin care s-a golit iadul,

Bucură-te, cea prin care ne-am îmbrăcat cu slavă,

Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 5:

Steaua cea cu dumnezeiască mergere văzând-o magii, au mers pe urma luminii ei; și, ținând-o ca pe o făclie, cu dânsa căutau pe puternicul Împărat; și, ajungând la Cel neajuns, s-au bucurat cântându-I: Aliluia!

Icos 5:

Au văzut pruncii haldeilor în brațele Fecioarei pe Cel ce a zidit pe om cu mâna; și, cunoscându-L a le fi Stăpân, deși luase chip de rob, s-au nevoit cu daruri a-I sluji Lui și a-i cânta celei binecuvântate:

Bucură-te, Maica stelei celei neapuse,

Bucură-te, raza zilei celei de taină,

Bucură-te, ceea ce ai stins cuptorul înșelăciunii,

Bucură-te, ceea ce luminezi pe tăinuitorii Treimii,

Bucură-te, ceea ce ai aruncat dintru dregătorie pe tiranul cel fără de omenie,

Bucură-te, ceea ce ai arătat pe Domnul Hristos, iubitorul de oameni,

Bucură-te, ceea ce ne-ai izbăvit din slujirea cea idolească,

Bucură-te, ceea ce ne curățești de lucrurile cele întinate,

Bucură-te, ceea ce ai stins închinarea la foc,

Bucură-te, ceea ce ne-ai potolit văpaia patimilor,

Bucură-te, îndreptătoarea înțelepciunii celor credincioși,

Bucură-te, veselia tuturor neamurilor,

Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 6:

Vestitori purtători de Dumnezeu făcându-se magii, s-au întors în Babilon, săvârșind prorocia Ta; și, mărturisindu-Te tuturor pe Tine, Hristoase, au lăsat pe Irod ca pe un mincinos, că nu știa să cânte: Aliluia!

Icos 6:

Strălucind Tu în Egipt, Lumina adevărului, ai izgonit întunericul minciunii. Că idolii lui, Mântuitorule, nerăbdând tăria Ta, au căzut; iar cei ce s-au izbăvit de dânșii cântau către Născătoarea de Dumnezeu:

Bucură-te, îndreptarea oamenilor,

Bucură-te, căderea demonilor,

Bucură-te, ceea ce ai zdrobit stăpânia înșelăciunii,

Bucură-te, ceea ce ai vădit înșelăciunea idolească,

Bucură-te, mare care ai înecat pe faraonul cel netrupesc,

Bucură-te, piatră care ai adăpat pe cei însetați de viață,

Bucură-te, stâlp de foc care povățuești pe cei dintru întuneric,

Bucură-te, acoperământul lumii cel mai lat decât norul,

Bucură-te, hrană și potir cu mană,

Bucură-te, slujitoarea bucuriei celei sfinte,

Bucură-te, pământul făgăduinței,

Bucură-te, izvorâtoare de miere și lapte,

Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 7:

Vrând Simeon să se mute din veacul acesta înșelător, Te-ai dat lui ca un prunc, dar Te-ai făcut cunoscut lui și ca Dumnezeu desăvârșit. Pentru aceea s-a mirat de înțelepciunea Ta cea nespusă, cântând: Aliluia!

Icos 7:

Arătat-a făptură nouă arătându-Se Făcătorul nouă, celor ce suntem făcuți de Dânsul, răsărind din pântecele cel fără de sămânță și păzindu-l întreg, precum a fost; ca noi, văzând minunea, să o lăudăm, grăind:

Bucură-te, floarea nestricăciunii,

Bucură-te, cununa înfrânării,

Bucură-te, ceea ce ai strălucit chipul Învierii,

Bucură-te, ceea ce ai arătat viața îngerească,

Bucură-te, pomul cel cu luminoasă roadă, din care se hrănesc credincioșii,

Bucură-te, copacul cel înfrunzit cu bună umbră, sub care mulți se odihnesc,

Bucură-te, ceea ce ai purtat în pântece pe Îndreptătorul celor rătăciți,

Bucură-te, ceea ce ai născut pe Izbăvitorul celor robiți,

Bucură-te, îmblânzirea Judecătorului celui drept,

Bucură-te, iertarea multor greșiți,

Bucură-te, haina celor goi de îndrăzneală,

Bucură-te, dragostea care biruiește toată dorirea,

Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 8:

Văzând naștere minunată, să ne înstrăinăm de lume, mutându-ne mintea la Cer; că pentru aceasta Preaînaltul Dumnezeu pe pământ S-a arătat Om smerit, vrând să tragă la înălțime pe cei care-I cântă: Aliluia!

Icos 8:

Cu totul a fost între cei de jos, iar de cei de Sus nicicum nu S-a depărtat Cuvântul cel necuprins; că dumnezeiască pogorâre a fost, iar nu mutare din loc, și naștere din Fecioară primitoare de Dumnezeu, care aude acestea:

Bucură-te, încăperea lui Dumnezeu celui neîncăput,

Bucură-te, ușa tainei celei de cinste,

Bucură-te, auzirea cea cu nepricepere pentru cei necredincioși,

Bucură-te, lauda cea fără de îndoială a celor credincioși,

Bucură-te, purtătoarea cea preasfântă a Celui ce este pe heruvimi,

Bucură-te, sălașul cel preaslăvit al Celui ce este pe serafimi,

Bucură-te, ceea ce ai adunat lucruri potrivnice întru una,

Bucură-te, ceea ce ai unit fecioria și nașterea,

Bucură-te, cea prin care s-a dezlegat călcarea poruncii,

Bucură-te, cea prin care s-a deschis Raiul,

Bucură-te, cheia Împărăției lui Hristos,

Bucură-te, nădejdea bunătăților celor veșnice,

Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 9:

Toată firea îngerească s-a minunat de lucrul cel mare al întrupării lui Hristos; că pe Cel neapropiat, ca Dumnezeu, L-a văzut Om apropiat tuturor, petrecând împreună cu noi și auzind de la toți: Aliluia!

Icos 9:

Pe oratorii cei mult-vorbitori îi vedem tăcând ca niște pești fără de glas, despre tine, Născătoare de Dumnezeu, că nu se pricep să spună în ce chip și Fecioară ai rămas, și ai putut naște. Iar noi, minunându-ne de o taină ca aceasta, cu credință cântăm:

Bucură-te, sălașul înțelepciunii lui Dumnezeu,

Bucură-te, comoara rânduielii Lui,

Bucură-te, ceea ce îi arăți pe filosofi neînțelepți,

Bucură-te, ceea ce ai vădit pe cei meșteri la cuvânt a fi necuvântători,

Bucură-te, că au înnebunit întrebătorii cei cumpliți,

Bucură-te, că s-au veștejit făcătorii de basme,

Bucură-te, ceea ce ai risipit vorbele cele încâlcite ale atenienilor,

Bucură-te, ceea ce ai umplut mrejele pescarilor,

Bucură-te, ceea ce ne-ai ridicat din adâncul necunoștinței,

Bucură-te, ceea ce pe mulți i-ai luminat la minte,

Bucură-te, corabia celor ce vor să se mântuiască,

Bucură-te, limanul celor ce umblă cu corăbiile acestei vieți,

Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 10:

Vrând să mântuiască lumea, Împodobitorul tuturor a venit la ea, așa cum Însuși făgăduise; și, Păstor fiind, ca un Dumnezeu, pentru noi S-a arătat om ca și noi. Căci, cu asemănarea chemând pe cel asemenea, ca un Dumnezeu aude: Aliluia!

Icos 10:

Zid ești fecioarelor, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, și tuturor celor ce aleargă la tine, că Făcătorul cerului și al pământului te-a gătit pe tine, Curată, sălășluindu-Se în pântecele tău și învățând pe toți să îți cânte:

Bucură-te, turnul fecioriei,

Bucură-te, ușa mântuirii,

Bucură-te, începătoarea prefacerii celei pline de înțeles,

Bucură-te, dătătoarea darului celui dumnezeiesc,

Bucură-te, că tu ai înnoit pe cei zămisliți întru rușine,

Bucură-te, că tu ai învățat pe cei lipsiți de minte,

Bucură-te, ceea ce ai stricat pe stricătorul gândurilor,

Bucură-te, ceea ce ai născut pe Semănătorul curăției,

Bucură-te, cămara nunții celei fără de sămânță,

Bucură-te, ceea ce ai unit cu Domnul pe cei credincioși,

Bucură-te, ceea ce între fecioare singură ai fost hrănitoare de prunc,

Bucură-te, cămara cea împodobită a sufletelor sfinților,

Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 11:

Împărate sfinte, de Ți-am aduce cântări și psalmi la număr întocmai ca nisipul, nimic nu plinim cum se cuvine, căci se biruiește toată cântarea care se îndreaptă către mulțimea milelor Tale celor multe, pe care le-ai dat celor ce-Ți cântă: Aliluia!

Icos 11:

Făclie primitoare de lumină, arătată celor ce sunt întru întuneric, o vedem pe Preasfânta Fecioară; că, aprinzând în sine Focul cel netrupesc, pe toți îi îndreptează spre cunoștința cea dumnezeiască ce luminează mintea cu raza ei și se cinstește cu chemarea aceasta:

Bucură-te, raza Soarelui celui înțelegător,

Bucură-te, raza Luminii celei neapuse,

Bucură-te, fulgerul care luminezi sufletele,

Bucură-te, ceea ce îi îngrozești pe vrăjmași ca un tunet,

Bucură-te, că dintru tine a răsărit strălucirea cea cu multă lumină,

Bucură-te, că ai izvorât râul care curge cu ape multe,

Bucură-te, ceea ce te-ai arătat icoană a cristelniței,

Bucură-te, ceea ce curățești întinăciunea păcatului,

Bucură-te, baie, care speli conștiința,

Bucură-te, pahar, care dai gust bucuriei,

Bucură-te, mireasma mirosului celui bun al lui Hristos,

Bucură-te, viața veseliei celei de taină,

Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 12:

Vrând să dea har datoriilor celor de demult, Dezlegătorul tuturor datoriilor omenești a venit Singur la cei ce se îndepărtaseră de harul Lui și, rupând zapisul, aude de la toți cântarea: Aliluia!

Icos 12:

Cântând nașterea ta, te lăudăm toți, ca pe o biserică însuflețită, Născătoare de Dumnezeu; că, locuind în pântecele tău Domnul, Care ține toate cu mâna, a sfințit, a slăvit și a învățat pe toți să-ți cânte:

Bucură-te, locașul lui Dumnezeu-Cuvântul,

Bucură-te, sfântă care ești mai mare decât toți sfinții,

Bucură-te, chivot poleit cu Duhul,

Bucură-te, comoara vieții cea nedeșertată,

Bucură-te, coroana cea scumpă a împăraților celor credincioși,

Bucură-te, lauda cea de cinste a preoților cuvioși,

Bucură-te, stâlp neclintit al Bisericii,

Bucură-te, zidul cel nebiruit al Împărăției,

Bucură-te, cea prin care se înalță biruințele,

Bucură-te, cea prin care cad vrăjmașii,

Bucură-te, tămăduirea trupului meu,

Bucură-te, mântuirea sufletului meu,

Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condac 13:

O, Maică prealăudată, care ai născut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toți sfinții, primind acest dar de acum, izbăvește de toată ispita și scoate din chinul ce va să fie pe toți cei care-ți cântă: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori). Apoi iarăși se citește Icosul întâi și Condarul întâi. (sursă: doxologie.ro)

Cine a fost Sfântul Arhanghel Gavriil

Arhanghelul Gabriel semnifica „Dumnezeu este puterea mea”. El este îngerul Bunei Vestiri, al reînvierii, al compasiunii și al revelației divine.

El este cel care i-a dat vestea lui Zaharia despre nasterea Sfântului Ioan Botezătorul, lui Ioachim si Ana despre nașterea Fecioarei Maria, iar lui Iosif, despre nașterea lui Iisus.

Arhanghelul Gabriel este considerat îngerul pazitor al lui Iisus în perioda întrupării sale pe Pământ. Acesta i-a apărut lui Iisus în Grădina Ghetsimani pentru a-i da vestea cu ce urma să se întample. Tot el a fost acela care a răsturnat piatra de la mormântul lui Iisus și le-a vorbit femeilor despre faptul ca Iisus nu mai este acolo.

Simbolurile cu care este asociat sunt crinul, trâmbița, un pergament, un sceptru și uneori o ramură de măslin.

Asa cum am spus, Arhanghelul Gavriil a dat veștile că vor avea un copil atât Anei, mama Fecioarei Maria, cât și Mariei. Dacă îți dorești să ai un copil sau dacă ești însărcinată, invocă-l pe Gabriel să te ajute în acest sens. Aprinde lumânări ori de câte ori ai ocazia și roagă-l să te sprijine, să te ocrotească.

Când pică Floriile și Paștele în 2024

După Buna Vestire, următoarele mari praznice sunt Floriile și Paștele.

Duminica Floriilor semnifică intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim în zilele dinaintea patimilor. Floriile sunt prăznuite cu o săptămână înainte de Paște. Astfel, Sărbătoarea de Florii la ortodocși pică, în anul 2024, pe 28 aprilie, iar la catolici, pe 24 martie.

Paștele ortodox 2024 se sărbătorește o săptămână mai târziu, pe 5 mai.

Pentru catolici, Paștele este sărbătorit pe 31 martie.

La noapte se dă ora înapoi. Vezi cum trece România la ora de iarnă 2024!

Urmărește-ne pe Google News