Cuprins:
De ce trebuie să vorbim și să scriem corect
Indiferent de limbă, la fel ca scrisul, vorbitul este una dintre cele mai eficiente mijloace de comunicare și permite transmiterea în mod clar și precis a unor sentimente idei, opinii sau a unor solicitări. Câteodată, pe traseul dintre emițător și receptor pot să apară obstacole cum ar fi erori de pronunție ori de exprimare, greșeli gramaticale precum dezacorduri, pauze plasate neinspirat sau diverse „perturbări” în transmiterea informației. Astfel de probleme trec uneori neobservate, însă alteori sunt atât de evidente încât cei care fac greșeli grave de în vorbire nu scapă și, în mod natural, li se atrage atenția.
Pentru a ne exprima în mod convingător și coerent este esențial să respectăm regulile gramaticale și ortografice de bază. Spunem asta deoarece,o exprimare corectă nu doar că reflectă un bagaj lingvistic solid, dar contribuie și la o imagine pozitivă pe care o avem în fața celorlalți. Stăpânirea regulilor limbii și utilizarea lor corectă sunt esențiale pentru o comunicare eficientă și un impact pozitiv în fața celor cu care interacționăm.
Cum ne poate afecta o vorbire incorectă
Potrivit specialiștilor în lingvistică de la Universitatea din Arizona, modul în care ne exprimăm influențează prima impresie pe care cei din jur și-o fac despre noi, potrivit Uagc.edu. De multe ori, interacțiunea inițială are loc printr-un mesaj scris, un e-mail, un document oficial ori un simplu text, iar felul în care le redactăm poate spune multe despre nivelul nostru de pregătire, de inteligență și chiar despre caracterul nostru.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_65ad15c5288751eaa3723119f8b893c2.webp)
În schimb, când trebuie să comunicăm față în față, o vorbire defectuoasă poate afecta serios percepția interlocutorilor asupra noastră. În plus, dacă o solicitare verbală sau scrisă este lipsită de coerență și incorectă din punct de vedere gramatical, există riscul ca mesajul să nu fie înțeles, reducându-se șansele de a obține răspunsul dorit.
Ce este „ca și” și de ce se folosește
Sintagma „ca și” este o locuțiune care se utilizează în limba română pentru a se face o comparație și are sensul de „la fel ca” sau „asemănător cu”. Spre exemplu: „Ca și colegul meu, am participat la conferință”. Totuși, utilizarea acestei formulări trebuie să respecte o serie de reguli gramaticale de bază pentru a fi corectă.
Din nefericire, mulți români recurg la formula „ca și” fie din dorința disperată de a evita cacofoniile (acele asocieri de sunete ce pot părea neplăcute), fie pentru că vor să dea un aer mai sofisticat discursului ori pur și simplu pentru că nu stăpânesc regulile gramaticale de bază. În acest fel ei consideră că își îmbunătățesc fluența și claritatea în exprimare, utilizarea sintagmei „ca și” nu este întotdeauna justificată. Asta, pentru că se supune unor anumite condiţii semantico-sintactice, iar nerespectarea acestora are ca efect o exprimare incorectă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_46e494034cb91a42c0c043d1974ce463.jpg)
Ce este cacofonia
Cacofonia, cunoscută și sub denumirea de disonanţă, definește acel efect acustic neplăcut, care este generat de repetarea sau de combinarea unor sunete ori silabe în cadrul unui cuvânt sau al unei fraze, o suprapunere de sunete discordante. Cacofoniile sunt de două feluri: prin asimilare și prin alăturare. Cuvântul „cacofonie” provine din limba greacă și este format din prefixul „kak-” (derivat din „kakos”, care înseamnă „rău”) și „phōnē” (care se traduce prin „voce”/„sunet”), ceea ce îl definește drept un „sunet neplăcut”.
Pentru majoritatea vorbitorilor de limba română, cacofonia este asociată cu secvențe precum „ca”, „că”, „când” sau „ce”, însă acest fenomen nu se limitează doar la aceste exemple, ci poate apărea și în alte combinații de sunete ce provoacă un disconfort auditiv. În comunicarea îngrijită, fie aceasta orală sau scrisă, cacofoniile pot fi evitate, deoarece pot afecta claritatea mesajului sau pot crea nedorite asocieri de sens. În același timp, ele sunt eliminate și în anumite contexte unde estetica discursului este importantă.
Cu toate acestea, potrivit Dicție.ro, cacofonia nu este considerată o greșeală în vorbirea propriu-zisă și, deci, nu este interzisă folosirea ei. De altfel, există o serie de cacofonii inevitabile, cum ar fi Ion Luca Caragiale, Biserica Catolică, banca comercială, tactica cavalerească, etc.,care sunt acceptate de lucrările normative de foarte multă vreme.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_f513cb66f8e18f08522649f208237978.webp)
Cum pot fi evitate cacofoniile
Cacofoniile produc succesiuni neplăcute de sunete sau formarea accidentală de cuvinte dezagreabile ori cu sensuri nepotrivite, motiv pentru care se recomandă evitarea lor în exprimarea îngrijită, atât orală, cât și în scris. Pentru asta există o serie de metode, iar una dintre acestea este înlocuirea unuia dintre cuvintele care generează cacofonia cu un sinonim adecvat. Spre exemplu, în loc să spunem „ca camarad al meu”, putem spune „ca prieten al meu”.
De asemenea, este recomandat să folosim locuțiuni prepoziționale, precum „în calitate de” sau „drept”, care pot înlocui formulări problematice. Spre exemplu, în loc de „ca consilier”, putem spune „în calitate de consilier”.
O altă modalitate prin care putem evita cacofoniile este să intercalăm un cuvânt suplimentarîntre cele două cuvinte care formează cacofonia, îmbunătățind în acest fel claritatea și fluența frazei. Spre exemplu, în loc de „a abordat provocarea cu curaj”, putem spune „a abordat provocarea cu mult curaj”. Evitarea cacofoniilor se poate face și prin folosirea unor părți de vorbire: asemenea, decât, faptul că, în calitate de, întrucât, relatează Dicție.ro.
Trebuie să știi că folosirea în vorbire a cuvântului „virgulă” ori a sintagmei „ca și” pentru a evita cacofoniile nu reprezintă soluții viabile și nici corecte din punct de vedere gramatical. Reformularea frazei într-un mod natural și corect este cea mai potrivită soluție în astfel de situații.
De ce sintagma „ca și” este greșită
Cacofonia poate crea un efect sonor neplăcut și lipsit de armonie, însă, din punct de vedere gramatical, nu este o greșeală în limba română. Cu toate acestea, utilizarea incorectă a sintagmei „ca și” doar pentru a evita o cacofonie reprezintă o eroare de exprimare, așa cum subliniază scriitorul Radu Paraschivescu pentru Digi24.ro.
Spre exemplu, în locul formulării „ca și candidat”, care se poate folosi pentru a evita cacofonia „ca candidat”, o soluție corectă și elegantă ar fi „în calitate de candidat”. Astfel, este important să găsim alternative adecvate, menținând totodată corectitudinea gramaticală. În schimb, utilizarea acestei expresii este considerată incorectă în momentul în care ia locul prepoziției simple „ca” fără să existe riscul unei cacofonii.
De asemenea, în propozițiile „Ca și profesor, trebuie să fii obiectiv”, „Nu pot fi de acord, ca și coordonator al acestui proiect, cu o asemenea soluţie” sau „A fost numit ca și președinte al partidului”, utilizarea formulării „ca și” este redundantă și incorectă. Forma corectă acestor propoziții este „Ca profesor, trebuie să fii obiectiv”, „Nu pot fi de acord, în calitate de coordonator al acestui proiect, cu o asemenea soluţie” și, respectiv, „A fost numit președinte al partidului”.
În schimb, într-o comparație de inegalitate precum „Andrei este mai bun ca și Ionuț”, inserarea conjuncției „și” nu este justificată, iar forma corectă este „Andrei este mai bun ca Ionuț”. Însă, într-o astfel de construcție, varianta cea mai potrivită este cea în care se folosește comparativul de inegalitate „decât”, după cum urmează: „Andrei este mai bun decât Ionuț”. Drept urmare, inserarea inutilă, cumva forțată, a conjuncției „și” alături de comparativul „ca” nu doar că adaugă valoare semantică, ci contravine normelor gramaticale, potrivit Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (2005).
Când se folosește corect sintagma „ca și”
Dincolo de situațiile în care, în mod eronat, este folosită pentru a evita o cacofonie, sintagma „ca și” poate fi utilizată în mod corect doar atunci când introduce un termen al unei comparații de egalitate. Spre exemplu, în propozițiile „Ca și colegul meu, voi participa la acest proiect”, „Dan, ca și Laurențiu, pictează foarte frumos” și „Miruna vorbește clar, ca și colega ei, Ioana”, utilizarea formulei „ca și” nu doar că evită cacofonia care ar rezulta din alăturarea sunetelor „ca” și „co”, ci subliniază faptul că două elemente sunt puse pe același plan. În astfel de contexte, „ca și” are un sens justificat și nu reprezintă o greșeală gramaticală. Totuși, trebuie evitată utilizarea inutilă a acestei sintagme în construcții unde prepoziția simplă „ca” este suficientă și corectă.
Alte greșeli comune în limba română
- Folosirea greșită a lui „decât” și „doar”. Unele persoane spun „Mai avem decât o pâine” în loc de forma corectă „Mai avem doar o pâine”. Comparativul de egalitate „decât” se utilizează în construcții negative, pe când adverbul „doar” apare în cele afirmative, notează Centrul de scriere al Universității Transilvania.
- Confuzia între „care” și „pe care”. Propoziția „Cartea care o citesc este interesantă” este greșită, forma corectă fiind „Cartea pe care o citesc este interesantă”.
- Confuzia între „datorită” și „din cauză”. „Datorită” se folosește când se face referire la o întâmplare fericită sau când cineva a obținut ceva, în timp ce „din cauză” trebuie folosit când ne referim la ceva rău.
- Folosirea lui „vroiam” în loc de „voiam”. Forma de imperfect, persoana I, singular și plural a verbului „a voi” este „voiam”, nu „vroiam”. Forma de imperfect, persoana I, singular și plural a verbului „a vrea” este vream.
- Virgulă între subiect și predicat: Între subiect și predicat nu se pune niciodată virgulă. Spre exemplu, nu se va scrie „Maria, merge la piață”, ci „Maria merge la piață”.
Foto: Shutterstock.com
Află și când se pune virgula și care sunt regulile de folosire a virgulei
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a6c27347f79b548bc1f86e5b078cda6b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_1cf584b171257ae6b33fd5aaf1f03344.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_dc438ae560f78a48c4c9529ddf409064.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_985ef621127c400a6c57461a55238154.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a9ce2846f71c85f4cf22d7421203b190.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_e5c5673320c680dcfaed0042405aa7de.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_d875b7002629eec3363494a54fb41b1e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_79d6a0b35fcf797f5a3e5694daa917e6.jpg)