În Marțea Mare îl pomenim pe Sfântul Calinic. Povestea duhovnicului și legenda blestemului său care dăinuie și azi

Cine a fost Sfântul Calinic

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica s-a născut în Bucureşti, pe 7 octombrie 1787. La vârsta de 20 de ani ajunge la mănăstirea Cernica, din apropierea Bucureştilor. La cererea duhovnicului său, pe data de 12 noiembrie 1808, tânărul Constantin devine monahul Calinic. La mănăstirea Cernica a fost ieromonah, preot şi stareţ timp de 31 de ani. Refuzând să fie mitropolit al Ungrovlahiei, a fost ales în anul 1850 în fruntea episcopiei Râmnicului. Acesta episcopie funcţiona la Craiova şi fusese mutată în urmă incendiului din 1847. Reclădind catedrala episcopală de la Râmnicu-Vâlcea, s-a mutat aici în 1857, unde a păstorit până în 1868, scrie crestinortodox.ro.

Printre înfăptuirile sale de seama se numără şi Mănăstirea Frăsinei. Este locul în care nu au acces femeile. Potrivit Tradiţiei, Sfântul Calinic a pus pe drumul spre Frăsinei o bornă: „Până aici au voie femeile, de aici este partea monahilor”. Această bornă a fost scoasă în perioada comunistă, păstrându-se acum în mănăstire.

Sfântul Calinic a înfiinţat o tipografie în anul 1861, la Râmnic. La acesta tipografie a tipărit cărţi de cult şi multe dintre lucrările sale. Pe la 1850-1880, tipărea aşa de mult, încât mai târziu Nicolae Iorga a numit Râmnicul „capitală tipografilor”. A fost îngropat, după dorinţa să, la Mănăstirea Cernica, în tindă Bisericii „Sfântul Gheorghe“.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Pentru curăţia vieţii sale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât că să fie trecut în rândul sfinţilor. Canonizarea a avut loc la Mănăstirea Cernica în zilele de 21 şi 23 octombrie 1955. Prăznuirea a fost fixată la dată trecerii sale către Domnul, 11 aprilie, iar tot atunci au fost alcătuite şi slujbele de pomenire ale Sfântului, precum şi viaţă să şi felul zugrăvirii chipului sau. Moaştele Sfântului Calinic se află la mănăstirea Cernica.

Blestemul Mănăstirii Frăsinei

Mănăstirea Frăsinei, zidită de Sfântul Calinic, este cunoscută datorită unui blestem vechi. Potrivit poveștilor, femeile nu au voie în mănăstire, din cauza blestemului Sfântului Calinic. Se spune că multe femei care au călcat pragul mănăstirii au sfârșit într-un mod tragic.

Legenda spune că Sfântul Calnic își căuta un loc unde să se așeze și a mers la mai mult mănăstiri și schituri. În cele din urmă a ajuns la Mănăstirea Frăsinei, aici i-a plăcut locul, călugării, felul în care totul era orânduit și s-a decis să rămână acolo. Totuși nu le-a spus călugărilor intențiile sale și a plecat mai departe, urmând să se întoarcă apoi pe nepusă masă la Frăsinei. La întoarcere, a găsit la mănăstire o orgie în toată regula cu băutură, femei, muzică și călugării care renunțaseră la pioșenia religioasă. Supărat acesta ar fi blestemat să sfârșească tragic toate femeile care calcă acolo, iar blestemul a fost scris pe o stâncă ulterior pe crucea care păzește intrarea la mănăstire.

Urmărește-ne pe Google News