Calendar Ortodox Ianuarie 2025. Ce Sărbători Religioase Sunt în Ianuarie

Cuprins:

Ce este Calendarul Iulian

De-a lungul timpului, oamenii au folosit trei tipuri de calendare: cel lunar, se baza pe rotația Lunii, cel solar, fundamentat pe rotația Pământului în jurul Soarelui, și un sistem combinat. Calendarele lunare se ghidau după rotația și fazele Lunii, cu o Lună nouă care apărea la fiecare 29,5 zile, rezultând astfel un an cu 354 de zile.

În schimb, calendarele solare măsurau timpul conform rotației Pământului în jurul Soarelui, o mișcare care durează 365 de zile, 5 ore, 48 de minute şi aproape 46 de secunde, o valoare dificil de transpus într-un calendar.

Diferența de 11 zile între cele două sisteme era compensată prin adăugarea, o dată la trei ani, a unei luni suplimentare de 27 zile, denumită Intercalaris, pentru a alinia calendarul lunar cu cel solar. În anul 46 î.Hr., împăratul Iulius Cezar l-a consultat pe astronomul egiptean Sosigene din Alexandria pentru a crea un calendar universal, care a devenit cunoscut sub numele de calendarul Iulian, care a fost primul adoptat de creștinătate vreme de 15 secole. Inspirat de metodele de calcul egiptene, calendarul bisericesc urmează îndeaproape calendarul astronomic şi cuprinde 365 de zile sau 366 în anii bisecți, potrivit Timeanddate.com.

Calendarul ortodox: ce este și ce cuprinde

Calendarul ortodox se bazează pe calendarul iulian, care este cu 13 zile în urma calendarului astronomic pe care îl folosim cu toții. Spre deosebire de acesta, calendarul bisericesc include numele sfinților și al sărbătorilor religioase pentru fiecare zi din an, precum și perioadele specifice anului liturgic, și anume Triodul, Penticostarul și Octoihul. Triodul marchează perioada de pregătire spirituală a creștinilor pentru praznicul Învierii Domnului și cuprinde în principal timpul Postului Mare.

Penticostarul reprezintă perioada de bucurie și de cinstire a praznicului Sfintelor Paști, care se încheie în prima duminică după sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh. Sfârșit, Octoihul începe în prima duminică de după Pogorârea Sfântului Duh și continuă până la debutul perioadei Triodului din anul următor, relatează Ziarul Lumina.

Originea calendarului bisericesc se regăsește în vechea Tradiție a Bisericii din primele veacuri, atunci când s-au cristalizat primele forme de cinstire a martirilor prin pomenirea vieții și sacrificiului acestora. În timp, cultul sfinților și celebrarea marilor sărbători creștine s-au extins, devenind parte a practicii liturgice din întreaga Biserică.

Astfel, Biserica este înțeleasă ca o instituție divino-umană, pentru care timpul nu este doar o succesiune ireversibilă de zile, luni și ani, ci și o expresie a întregului, a unității tuturor lucrurilor în Dumnezeu, Creatorul a tot ceea ce există. Se poate observa cu uşurinţă că unele dintre numele de Sfinți şi praznicele sunt scrise cu culoare roşie, numele Sfinţilor români canonizaţi de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române sunt trecuți cu culoare albastră, iar numele Sfinţilor păstrate în Sinaxarul Bisericii, pe care Biserica îi pomeneşte şi îi cinsteşte în rânduiala liturgică, sunt scrise cu culoare neagră.

Ce sunt sărbătorile religioase

Sărbătorile din calendarul ortodox sunt acele zile închinate comemorării anumitor fapte sau momente din istoria mântuirii și ai principalelor sfinți și sunt împărțite în două categorii principale. Prima dintre acestea este cea a sărbătorilor cu dată fixă sau neschimbătoare, care pică în fiecare an la aceeași dată, dar nu în aceeași zi a sdăptămânii.

Este cazul sărbătorii Nașterii Domnului (întotdeauna la 25 decembrie), Nașterea Maicii Domnului – Crăciunul (8 septembrie), Sfântul Nicolae (6 decembrie) sau Duminica Floriilor (cu o săptămână înainte de Paști). În schimb, sărbătorile cu dată variabilă sau schimbătoare sunt cele a căror dată se schimbă de la an la an, fiind determinate de data variabilă a Paștilor, aflăm de pe site-ul Creștinortodox.ro.

Acestea nu cad la aceeași dată a lunii (sau se schimbă chiar de la o lună la alta), dar pică mereu în aceeași zi a săptămânii. În același timp, sărbătorile religioase au diverse semnificații în viețile oamenilor, împletind dimensiuni interioare și spirituale. Ele reprezintă, pe de-o parte, ocazii de preamărire a lui Dumnezeu și a sfinților, iar pe de altă parte, oferă creștinilor modele de virtute prin exemplul personajelor sfinte sau al evenimentelor comemorate.

Sărbători cu cruce roșie în ianuarie 2025

Luna ianuarie este bogată în sărbători importante pentru creștinii ortodocși din România. Cele mai importante dintre acestea, marcate cu cruce roșie în calendarul ortodox, sunt Sfântul Vasile cel Mare (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie), Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie) și Sfinții Trei Ierarhi (30 ianuarie).

Sfântul Vasile cel Mare (330–379 d.Hr.) a fost cel care s-a făcut remarcat prin apărarea dogmei dumnezeirii Sfântului Duh și a luptat împotriva celor care o negau. Bazându-se pe Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, Sfântul Vasile a demonstrat că Duhul Sfânt este de aceeași ființă cu Tatăl și cu Fiul, a elaborat reguli monahale și a susținut importanța familiei și a căsătoriei, potrivit Creștinortodox.ro. În plus, Sfântul Vasile a întemeiat la marginea Cezareei un complex filantropic denumit Vasiliada, unde erau adăpostiți și hrăniți cei sărmani și abandonați. A trecut la Domnul la vârsta de 49 de ani. În Biserica Ortodoxă, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se săvârșește de zece ori pe an: în primele cinci duminici ale Postului Mare, în Joia și Sâmbăta Mare, în ajunul Crăciunului și Bobotezei și pe 1 ianuarie, ziua prăznuirii sale.

Pe 6 și 7 ianuarie creștinii ortodocși sărbătoresc Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul, care marchează încheierea celor 12 zile de Sărbători de iarnă, începând din Ajunul Crăciunului. De Bobotează este celebrat botezul Mântuitorului în apele râului Iordan de Sfântul Ioan Botezătorul. Tradiția spune că în dimineața Sfântului Ioan oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă pentru a fi feriți de boli. Totodată, conform obiceiurilor populare, se spune că după Sfântul Ioan „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească. În funcție de regiune, în aceste zile se colindă, iar fetele pun busuioc sub pernă pentru a-și visa alesul, în timp ce de Bobotează bărbații se întrec înot pentru a recupera o cruce aruncată în apă de un preot.

De Bobotează bărbații se întrec înot pentru a recupera o cruce aruncată în apă de un preot

Pe 30 ianuarie sunt prăznuiți Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur. Considerați mari învățători ai creștinătății și „Protectori ai învățământului teologic”, aceștia sunt celebrați și separat.