Calendarul de ceapă sau calendarul din cărbuni sunt tradiții vechi de sute de ani, care încă se mai folosesc de bătrânii de la sate. Oamenii vor să afle cât de ploioase ori secetoase vor fi lunile care urmează, iar pentru asta apelează la cea mai veche metodă: foițe de ceapă. Calendarele sunt valabile doar pentru zonele în care sunt făcute, spre exemplu doar în Ardeal sau Moldova, dar cu date meteorologice diferite.
Iată cum se face calendarul recoltei
Calendarul din cărbuni
Tradiția spune că se alegeau câțiva cărbuni aprinși și se denumeau cu numele plantelor pe care oamenii doreau să le semene: orz, ovăz, grâu, secară etc. După cantitatea de cenușa rezultată în urmă arderii complete și a stingerii cărbunilor, se vedea cât de bună va fi recolta în anul care urmează.
Calendarul de ceapă
În 12 foi de ceapă erau puse cantități egale de sare și erau lăsate pe pervazul ferestrei. Fiecare foaie de ceapă simboliza o luna din anul calendarisitic. A doua zi, se putea observa gradul de umiditate. În funcție de umiditate, se știa care luni ale anului vor fi secetoase și care ploioase. Și aceasta era o previziune importantă pentru agricultor, potrivit crestinortodox.ro.
Recolte bogate spuse prin colinde
Atât de importantă era recolta încât și prin colinde li se urau oamenilor să aibă parte de recolte îmbelșugate.
Exista tradiția ca atunci când flăcăii mergeau cu Plugusorul să folosească un plug adevărat. Cu el trăgeau o brazdă prin curtea gospodarului că să-i meargă bine semănăturile. Tot în ajunul Anului Nou se mergea și cu semănatul. Aruncau în brazda proaspătă semințe de grâu, porumb, secară și ovăz. Sau aruncau grâul peste casă, să crească cât casa. Așa sperau să obțină o recoltă bogată în anul următor.
La mulţi dintre români, influenţa culturii balcanice se simte, mai ales atunci când vine vorba despre tradiţie şi respectarea ei. Tocmai de aceea, pe lângă modernele promisiuni făcute sub vâsc ori pe alte căi, sunt foarte mulţi aceia care consideră că noul an va fi unul perfect doar dacă ţin cont cu sfinţenie de nişte reguli rămase de la stărbuni. Iată câteva dintre acestea:
Tradiții și reguli rămase de la străbuni
- Zgomotul petardelor şi artificiilor alungă spiritele rele;
- În ajunul Anului Nou nu se mătură deoarece alungă prosperitatea;
- În ziua Revelionului nu se duce gunoiul;
- pentru a avea bani în timpul anului, la miezul nopţii trebuie să aveţi monede în buzunar. Tot pentru prosperitatea financiară, trebuie să intrăm în noul an fără datorii;
- rufele nu se spală până la Bobotează, când se sfinţesc apele;
- În noaptea de 31 decembrie, trebuie să purtaţi ceva nou şi ceva roşu;
- Nu plângeţi şi nu vă certaţi pentru că aşa va fi tot timpul anului;
- la miezul nopţii, se deschid uşile pentru a primi în casă noul an;
- Îndrăgostiţii trebuie să se sărute sub vâsc;
- Prima persoana care îţi intră în casă este foarte importantă pentru noul an. Vei avea noroc dacă vine un bărbat înalt, brunet. Blonzii şi roşcaţii, dar şi femeile, sunt aducători de ghinion.
Așadar, calendarul de ceapă și calendarul de cărbuni sunt tradiții vechi de sute de ani care pot prevesti cum va arăta recolta anului viitor.
Tu stii de unde vin denumirile populare pentru lunile anului?