ComenteazăCuprins:
Tradiția de a împodobi bradul de Crăciun, dar și locuința cu decorațiuni și crenguțe de brad este un obicei preluat pe la jumătatea mileniului trecut de la triburile germanice. Atunci, bradul simboliza, datorită formei sale triunghiulare, Sfânta Treime, iar decorațiunile cu care era împodobit simbolizau cunoașterea și bogăția, asemeni pomului sacru din Grădina Edenului în care erau merele – fructele cunoașterii.
Tradiția și semnificația bradului de Crăciun
Bradul este emblema sărbătorilor de iarnă, iar obiceiul împodobirii lui este preluat de la romani, care obișnuiau să-și împodobească locuința cu un brad în timpul Saturnaliilor, sărbători dedicate zeului Saturn, care se desfășurau în perioada solstițiului de iarnă.
Corelația dintre brad și creștinism a fost făcută mai târziu, atunci când Sfântul Bonifaciu, un călugăr din Crediton, Anglia, a dat peste un grup de păgâni ce erau adunați lângă un stejar pentru a sacrifica un copil zeului Thor.
Pentru a opri sacrificiul, Sfântul Bonifaciu, a doborât copacul și se spune că în locul stejarului a crescut un brad, care era considerat Copacul Vieții și era mărturia vieții eterne a lui Hristos.
Se mai spune și că Sfântul Bonifaciu a folosit forma triunghiulară a bradului pentru a descrie Sfânta Treime. De atunci, bradul a fost considerat un simbol creștin, iar oamenii l-au asociat cu Nașterea Domnului.
Se mai spune despre bradul de Crăciun că este un pom al vieții, deoarece este verde tot timpul și, astfel, îl simbolizează pe Iisus Hristos veșnic viu.
Cel mai vechi document în care se vorbește despre un brad împodobit a fost descoperit la Riga, în Lituania, și datează din anul 1510. În anul 1605 a fost înălțat primul brad de Crăciun într-o piață publică, la Strasbourg – era împodobit numai cu mere roșii! În Statele Unite ale Americii, împodobirea bradului într-un loc public a fost legalizată pentru prima dată în statul Alabama, în anul 1836.
În România, primul brad de Crăciun a fost împodobit pentru prima dată în anul 1866, la palatul regelui Carol I de Hohenzollern, iar de atunci s-a preluat această tradiție.
Citeşte și: Diferența dintre brad, pin și molid. Cum se deosebesc cele trei specii
Cum era bradul de Crăciun împodobit la începuturi
În trecut, bradul de Crăciun era împodobit cu flori din hârtie, mere, nuci, dulciuri, lumânări și figurine din lemn. Mai târziu, odată cu apariția instalațiilor luminoase, dar și a celorlalte decorațiuni, pomul de Crăciun a căpătat un alt aspect mult mai modern și deosebit.
Exista doar obiceiul ca în vârful bradului să existe o stea, simbol al stelei care i-a călăuzit pe magi până la Betleem. Se spunea despre stea că aduce noroc și ajută la îndeplinirea tuturor dorințelor.
Descoperă și câteva idei inspirate despre cum împodobești bradul de Crăciun.
Ce reprezentau decorațiunile din brad
- Steaua din vârful bradului reprezenta un semn ceresc al profeției îndeplinite cu multă vreme în urmă.
- Culoarea roșie din decorațiuni reprezenta sacrificiul Mântuitorului pentru noi toți.
- Bradul era simbolizat prin verdele permanent, a doua culoare a Crăciunului, după roșu, care arăta lumina și viața veșnică.
- Lumânarea reprezenta recunoștința oamenilor pentru steaua din Bethleem.
Citeşte întreaga ştire: Globuri și decorațiuni pentru bradul de Crăciun în 2022
Când împodobim bradul
Una dintre cele mai vechi tradiții care se păstrează an de an în luna decembrie este împodobirea bradului. Oamenii aleg data la care să-l decoreze în funcție de timpul liber sau de alte evenimente cu semnificație în familie în luna decembrie, însă tradiția spune că bradul trebuie împodobit în Ajunul Crăciunului, respectiv în seara de 24 decembrie.
În trecut, în preajma acestei zile, oamenii alegeau cel mai frumos pom de Crăciun și îl împodobeau cu cele mai speciale decorațiuni. Din el nu lipseau steaua din vârf, nici decorațiunile din lemn.
Natural sau din plastic, bradul nu lipsește din nicio casă în preajma Crăciunului. Este împodobit cu cele mai speciale globulețe și lumini ce-i dau culoare.
Pe lângă pomul de Crăciun, majoritatea oamenilor își decorează și locuința atât cu decorațiuni luminoase specifice sărbătorilor de iarnă, cât și cu vâsc, planta tămăduitoare care simbolizează armonia și pacea. Se spune despre sărutul sub vâsc că poate face iubirea din cuplu mai trainică și mai puternică.
De asemenea, o altă tradiție este aceea de a avea sub brad cadourile aduse de Moș Crăciun, cadouri ce se deschid în ziua Nașterii Domnului.
Crăciunul este sărbătoarea Nașterii Domnului, o sărbătoare ce definește liniștea sufletească, a păcii și a cadourilor. Este un eveniment plin de semnificații și tradiții pe care oamenii le respectă an de an.
Legenda bradului de Crăciun
Una dintre legendele populare românești ale bradului de Crăciun spune că Domnul Iisus, în drumețiile Sale alături de Sfântul Petru, ar fi trecut printr-o pădure și în timp ce mergeau s-a pornit o mare furtună. Grindina era cât oul de porumbel, vântul smulgea pietrele din loc, iar cerul se întunecase ca la venirea nopţii. Iisus Hristos şi Sfîntul Petru se aflau atunci la marginea unei păduri şi au cerut adăpost copacilor, care însă se ascundeau, care mai de care mai zgribuliţi şi mai înfricoşaţi, potrivit unica.ro. Singurul copac care și-a oferit protecția a fost bradul, acesta neavând fructe de protejat. Bradul ar fi spus: «Fructe mândre pe care să le apăr nu am, frunzişul meu e făcut din ace ascuţite care nu se tem de grindină, oamenii mă ocolesc şi mă socotesc nefolositor, dar dacă vreţi să-mi cinstiţi acoperământul cu prezenţa voastră, eu vă voi primi cum voi şti mai bine şi am să învelesc trupurile voastre cu ramurile mele dese». Astfel, Iisus şi Petru au fost păziţi cum nu se poate mai bine de bradul cel vrednic. Astfel, Domnul Iisus a binecuvântat apoi ca pomul să nu-și piardă verdeața frunzelor niciodată, țepii săi să capete un parfum deosebit și proprietăți vindecătoare și în mijloc de iarnă, atunci când toți copacii sunt goi de frunze și fructe, bradul să fie împodobit cu roadele altor pomi fructiferi și toate bunătățile. «Dintre toţi copacii, tu, bradule, ai fost cel mai vrednic, iar eu, prin voia Tatălui Meu, te voi răsplăti. Fie ca de azi înainte, iarna, tu să nu-ţi mai lepezi frunzişul ca ceilalţi copaci, ci să-l păstrezi veşnic. Apoi, fie ca acele tale înţepătoare să capete o mireasmă care să-i bucure pe oameni, să le dea putere şi să le vindece bolile, astfel încât ei să te preţuiască cum se cuvine. Cât despre lipsa ta de rod, fie ca în miez de iarnă, când toate fructele pămîntului se vor fi terminat, oamenii să te împodobească şi să pună pe ramurile tale toate bunătăţile, iar atunci când se vor strânge în jurul tău, ei să se gîndească la Mine, pentru că tu eşti copacul cel mai drag Mie», ar fi spus Iisus către brad, după ce a ieșit din adăpostul cetinei.
O altă legendă din nordul Europei spune că au pornit la drum trei virtuţi surori, Speranţa, Iubirea şi Credinţa, care-și doreau să întâlnească copacul care să le reprezinte: să fie înalt ca Speranţa, mare ca Iubirea şi trainic precum Credinţa. După îndelungi căutări, acestea au găsit bradul chiar în seara în care Domnul Iisus s-a născut și astfel l-au iluminat cu razele stelelor.
Citeşte și: Când despodobim bradul de Crăciun și ce facem cu el după Sărbători
Sursă foto: Shutterstock.com
Vezi și: Zile libere 2023 – Calendarul zilelor libere si sarbatorilor legale din 2023