Căpșuni – plantare, cultivare și îngrijire. Ce beneficii are consumul de căpșuni și ce rețete poți încerca și cu fructele aromate

Căpșunul este planta erbacee din familia Rosaceae, are tulpina scurtă și formează în partea superioară o rozetă de frunze, iar în partea superioară dezvoltă un sistem radicular superficial. Este specie care rodește în anul următor plantării.

Particularitățile căpșunului

Este planta erbacee cu o rădăcină ce se dezvoltă până la aproximativ 30 de cm adâncime, atât pe orizontală, cât și pe verticală. Din mugurii vegetativi ai plantei, situați la bază, se formează stolonii, care se orientează spre intervalul dintre rânduri cel mai bine iluminat.

După o perioadă de 4-5 ani de cultură, plantele de căpșun încep să intre în declin, tocmai din acest motiv o plantație de căpșun este viabilă pentru o perioadă de 4 ani.

Florile plantei sunt hermafrodite și rămân deschise pentru o perioadă de 4-5 zile. Fiecare plantă poate forma până la 50 de flori, în funcție de soi, iar fructul este reprezentat de nuculele așezate în pulpa roșie, denumită impropriu fruct.

Clima și solul producției de căpșuni

Plantele de căpșun nu sunt deloc pretențioase. Rezistă foarte bine atât la temperaturi scăzute, dar și la căldură. Temperatura optimă pentru cultivarea lor este peste 5 grade Celsius și până la 25 de grade Celsius.

Recomandări

Diana Șoșoacă se consideră „erou național martir” și le transmite judecătorilor de la CCR că se urmează un proces internațional

Este important de știut că, în timpul iernii, plantele pot suporta și temperaturi negative de până la -20 de grade Celsius ori chiar mai scăzute de atât.

În perioada de vegetație, căpșunii preferă temperaturi între 10 și până la 24 de grade Celsius. Maturarea fructelor se realizează la o temperatură aproximativă de 14-18 grade C. Fructul se dezvoltă abundent atunci când beneficiază de lumină directă, dar suportă și o umbrire parțială.

Plantația de căpșuni are nevoie de un consum de apă ridicat, iar cele mai bune rezultate se obțin în zonele unde cad anual între 600 și 900 mm precipitații. Căpșunii prferă solurile afânate, bine drenate și bogate în materie organică. Nu este recomandată plantarea în zonele cu soluri grele, argiloase și compactate.

În cazul culturilor protejate, se poate efectua o dezinsecție a solului cu produse specifice, cu scopul de a reduce incidența bolilor și dăunătorilor. Dezinsecția trebuie făcută cu 20-30 de zile înainte de plantare, în funcție de temperatura solului.

Terenul trebuie să fie bine pregătit și nivelat, fără resturi vegetale provenite de la alte culturi.

Cum se cultivă căpșunile

Înființarea plantației se realizează cu staloni proaspăt recoltați și sănătoși. Ca sistem de plantare, se pot folosi benzi de câte 2 rânduri, cu distanțe de 80 de cm între benzi și 35-40 cm între rânduri. Între plante trebuie să existe o distanță de aproximativ 30 de cm.

Recomandări

Cum îngroapă România dosarele lagărelor de copii din comunism. Justiția refuză anchetarea infamului program ceaușist de „optimizare socială”

Dacă plantarea se realizează prin efectuarea gropilor în prealabil, stolonii se fasonează, se îndepărtează o mare parte din frunze, iar vârfurile rădăcinilor se taie. Înainte de plantare, rădăcinile se introduc într-o mocirlă consistentă, formată din pământ galben, bălegar de bovine și apă, cu scopul de a asigura un contact mai bun între rădăcini și sol.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 7

Când se cultivă și cum se îngrijesc căpșunii

Pentru înființarea culturilor de câmp, plantarea se poate realiza fie toamna: în perioada septembrie – octombrie, sau primăvara: în aprilie.

Pentru ca plantele de căpșun să aibă suficient timp de înrădăcinare, în cazul plantării de toamnă este recomandată plantarea până la mijlocul lunii octombrie.

După plantare, mugurele central al plantei trebuie să fie la nivelul solului. Pământul se tasează în jurul plantei, pentru a asigura un contact cât mai bun între acesta și rădăcini, iar plantele se irigă din abundență imediat după plantare.

Recomandări

„Coaliția de guvernare cu PSD se oprește aici”, anunță Nicolae Ciucă, dar miniștrii partidului rămân în Guvern

La aproximativ două săptămâni de la plantare, se efectuează completarea golurilor cu material săditor din același soi.

Pentru că planta are capacitatea de a produce foarte mulți stoloni, fapt ce poate duce la epuizarea plantelor, este recomandată eliminarea periodică a stolonilor din plantație.

Plantațiile de căpșun se irigă obligatoriu pentru a obține o producție ridicată de căpșuni. De asemenea, pentru a atinge potențialul maxim de producție, căpșunul are nevoie de fertilizare pe tot parcursul perioadei de vegetație.

Recoltarea de căpșuni

În funcție de soiul cultivat, perioada de recoltare este cuprinsă între luna mai și luna iunie. Fructele se recoltează atunci când culoarea roșie a acoperit tot fructul. Este indicat ca recoltarea să se facă dimineața sau seara, pentru a evita orele cu temperaturi foarte ridicate.

Căpșunile se detașează de pe plantă prin ruperea codiței. Odată culese, fructele rezistă, dacă sunt depozitate într-o atmosferă controlată, până la opt săptămâni.

Soiuri de căpșuni

• Soiuri de zi scurtă sau neremontate – acestea produc fructe de mari dimensiuni, care rodesc doar un sezon pe an, în perioada mai – iunie.
• Soiuri cu fructificare continuă sau remontante – produc fructe de două ori pe an, inclusiv toamna.
• Soiuri indiferente la lungimea zilei ori semi-remontante – înfloresc o perioadă mai lungă a anului, au fructe mai mici și rezistă la temperaturi scăzute.

• Soiul Elsanta – un soi olandez, semitimpuriu, care se coace începând cu luna iunie și produce fructe mari, conice, rotunjite, iar vârful fructelor este puțin necopt.

• Soiul Vibrant – unul dintre cele mai valoroase și timpurii soiuri, care produce fructe de mărime mare, uniforme, cu un diametru mai mare de 35 mm.

• Soiul Honeoye – soi timpuriu, originar din Statele Unite ale Americii, foarte productiv, ce poate fi valorificat atât în câmp liber, cât și grădină, solar sau tunel. Un soi care se adaptează foarte bine la condițiile pedoclimatice din România.

• Soiuri de căpșuni Elegance – un soi rezistent la frig și ger, cu o înflorire mai tardivă, dar nu prezintă riscul de îngheț al florilor. Punctul forte al acestui soi este rezistență la bolile de rădăcină precum Phytophthora cactorum și Verticilliun dahliae.

• Soiul Matis – un soi originar din Franța, cu o rezistență ridicată la bolile de rădăcină Verticillium wilt, Phytophthora cactorum și la făinare. Este un soi semitardiv care se coace la mijlocul lunii iulie, iar fructele sunt mari.

• Soiul Pegasus – se cultivă pe solurile cu textură medie sau pe solurile grele. Fructele produse sunt mari, ferme, care ajung la maturitatea de recoltare la mijlocul lunii iunie, spre sfârșitul lunii iunie.

• Soiuri de căpșuni – Senga Sengana – un soi semitardiv care se coace spre sfârșitul lunii iunie și este renumit datorită aromei deosebite a fructelor. Soiul are un gust foarte dulce și este foarte rezistent la boli.

• Soiul Florence – se adaptează foarte bine la condițiile din România, este rezistent la secetă și ger. Este un soi tardiv, iar recoltarea se face la mijlocul lunii iulie.

• Soiul Albion – un soi timpuriu remontat, care fructifică de două ori pe an, primăvara și toamna și produce fructe de mari dimensiuni începând din luna mai și până în luna octombrie.

• Soiul Premial – este un soi românesc obținut prin hibridare, timpuriu, rezistent la ger, brumă sau boli.

Alte soiuri de căpșuni

• Cambridge Favorit;
• Christine;
• Fenella;
• Symphony;
• Cupid;
• Judibell;
• Coral;
• Sătmărean.

Boli și dăunători care afectează cultura de căpșuni

• Putregaiul cenușiu;
• Făinarea căpșunului;
• Putregaiul umed;
• Pătarea albă;
• Mana;
• Gărgărița neagră a căpșunului;
• Acarianul comun;
• Acarianul căpșunului;
• Păduchele de frunză;
• Larvele cărăbușului de mai.

Beneficiile consumului de căpșuni

Fructele sunt bogate în magneziu, mangan, vitaminele C și K, au un nivel ridicat de antioxidanți, fibre și polifenoli. Antioxidanții din compoziție sunt benefici pentru sănătatea inimii, iar fenolici ajută la oprirea creșterii nivelului de colesterol și scad riscul de apariție a bolilor cardiovasculare.

• Consumul de căpșuni ajută la menținerea unei vederi sănătoase;
• Luptă împotriva cancerului;
• Întârzie apariția ridurilor;
• Întăresc sistemul imunitar;
• Ameliorează inflamațiile;
• Ameliorează anemia;
• Căpșunile mențin sănătatea oaselor;

Rețete culinare cu căpșuni

Dulceață de căpșuni

Ingrediente

• 4 kg de căpșuni;
• 3,5 kg de zahăr;
• 4 lămâi de mărime medie cu tot cu coajă.

Mod de preparare

Pentru început, spală bine căpșunile și asigură-te că le-ai înlăturat toate codițele. Așază căpșunile într-un vas mare pe care îl vei folosi pentru a prepara dulceața (este de preferat să fie un vas cu fundul mai gros) și stropește căpșunile cu zeama de la 3 lămâi.

Lasă căpșunile cu lămâile în vas, amestecă, după care adaugă și zahărul și lămâia care a rămas, dar tăiată în felii subțiri. După ce zahărul și sucul de lămâie au pătruns puțin în căpșuni, pune vasul cu toată compoziția de dulceață pe aragaz la foc mic.

Amestecă în dulceață în mod regulat pentru a te asigura că nu se prinde de fundul vasului. Când dulceața de căpșuni începe să fiarbă, vei observa că se formează la suprafață o spumă.

Îndepărtează spuma cu ajutorul unei palete deoarece acolo se concentrează mai multe impurități pe care le conține zahărul. Lasă dulceața de căpșuni la foc mediu spre mic pentru aproximativ 50 de minute, după care scoate o cantitate mică de dulceață și pune-o pe o farfurie pentru a verifica ce consistența și-a format.

Dacă vei vedea că dulceața de căpșuni nu se împrăștie în farfurie, atunci înseamnă că este gata. Ia dulceața de pe foc și pregătește-te să o pui în borcane. Borcanele trebuie să fie curate, sterilizate și perfect uscate. Dulceața de căpșuni se pune în borcane când încă este fierbinte și se pune capacul borcanului imediat.

După ce ai terminat de pus dulceața în borcane, întoarce borcanele cu capacul în jos pentru aproximativ 15 minute, pentru a se crea vacuum, iar apoi așază-le în poziția corectă. Lasă borcanele de dulceața acoperite cu un prosop de bucătărie, pentru a se răci într-o perioadă mai lungă de timp.

Cheesecake cu căpșuni

Ingrediente

• 300 g cremă de brânză;
• 300 g căpșune proaspete;
• 300 ml smântână pentru frișcă;
• 200 g biscuiți cu ovăz;
• 100 g zahăr pudră;
• 100 g unt 80% grăsime.

Mod de preparare

Pune biscuiții într-un blender sau într-o pungă și pasează-i cu ajutorul unui sucitor. Separat, într-un vas, pune untul la topit și ulterior toarnă-l peste biscuiți și amestecă pentru a încorpora cât mai bine totul. Toarnă totul într-o formă de copt cu pereți detașabili pe care ai tapetat-o în prealabil cu hârtie de copt și presează totul foarte bine.

Dă tava la cuptor la foc potrivit, 170 – 180 de grade C, pentru 10-15 minute, după care scoate și lasă să se răcească. Într-un vas separat, amestecă cu ajutorul unui mixer crema de brânză, semințele de la păstaia de vanilie și zahărul pudră.

Separat, într-un alt vas, bate spuma de frișcă și când este tare încorporeaz-o cu amestecul din crema de brânză. Toarnă tot amestecul peste blatul rece, uniformizează cu o paletă și deasupra presară feliile proaspete de căpșuni. Pune cheesecake-ul la frigider pentru cel puțin două ore înainte de servire. Rețeta de cheesecake este gata.

Smoothie cu căpșuni și iaurt

Ingrediente

• un iaurt mediu;
• o banană;
• 6-7 căpșuni proaspete ori congelate;
• ½ ceașcă suc de portocale.

Mod de preparare

Pune în blender sucul de portocale, iaurtul, căpșunile și amestecă puțin la o viteză mică. Adaugă și banana tocată rondele și mai amestecă până ai un smoothie cu o consistență omogenă.

Tartă cu căpșuni

Ingrediente

• două linguri zahăr vanilat;
• 500 g căpșuni;
• un pachet aluat foietaj;

Mod de preparare

Încălzeşte cuptorul la 200 de grade. Unge o tavă cu ulei sau unt şi pune hârtie de copt peste. Taie aluatul de foietaj în pătrate largi şi aşază-le pe hârtia de copt cu distanţă între ele. Taie felii sau jumătăţi căpşunile şi pune felii de fructe peste pătratele de foietaj, astfel încât să laşi o margine de 2 cm.

Ridică marginile din foietaj uşor peste căpşuni şi presară zahăr peste tarte. Dă la cuptor circa 18-20 minute şi serveşte tarta când s-a răcit bine.

Sursă rețetă: Retete.unica.ro

Tiramisu cu căpșuni

Ingrediente

• 500 g pișcoturi
• 400 g căpșuni
• 250 ml smântână pentru frișcă (cât mai grasă posibil)
• 250 g mascarpone (la temperatura camerei)
• 3 linguri de zahăr
• două fiole esență de vanilie
• o fiolă esență de lămâie
• 350 ml limonadă (zeama de la o lămâie + 3 lingurițe de zahăr vanilat 280 ml apă călduță)

Mod de preparare

Spală căpșunile și ține o mână-două din ele pentru decorat ultimul strat. Peste restul, toarnă o lingură de zahăr într-un bol. Lasă-le așa circa 1 oră ca să iasă sucul din ele. Cu ajutorul unui blender, fă piure căpșunile cu zahăr. Bate smântâna, restul de zahăr și vanilia cu un mixer până obții o spumă tare și omogenă.

Adaugă mascarpone treptat și amestecă, crescând încet viteza, până la omogenizare (Nu bate prea mult timp, riști să se taie). Stoarce lămâia, combin-o cu zahărul vanilat și esența de lămâie și diluează cu apă călduță. Înmoaie pișcoturile, pe rând, în limonadă și pune-le pe fundul tăvii.

Întinde un strat de piure de căpșuni deasupra, apoi pune jumătate din crema obținută peste ele.

Apoi încă un strat de pișcoturi înmuiate în limonadă. Întinde și restul de piure de căpșuni și de cremă deasupra și decorează cu mâna de căpșuni ținute la început deoparte, feliate. Se dă la rece între 20 de minute și 3 ore.

Sursă rețetă: Retete.unica.ro

Sursă foto: Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News