CEREALE BUNE PENTRU SILUETĂ
► Orez brun
Conţine multe fibre şi minerale, iar în cantităţi ceva mai mici proteine, mangan, magneziu şi vitamina B6. O porţie de o cană, mai precis 195 g, conţine 218 calorii.
► Fulgi de ovăz
Reprezintă una dintre cele mai simple metode de a include fibre în dietă şi de a-ţi hrăni organismul cu proteine. Mai conţine magneziu, seleniu şi o foarte scăzută cantitate de grăsimi. De asemenea, consumul de fulgi de ovăz reduce riscul afecţiunilor la inimă şi a diabetului de tip 2.
► Mălai
Obţinut din porumb, mălaiul este o sursă foarte bună de magneziu, seleniu şi vitamina B1.
►Grâu
A fost considerat în antichitate „alimentul faraonilor” şi poate fi o alternativă a consumului de orez brun. Grâul conţine o cantitate mai mare de acizi graşi sănătoşi, faţă de restul cerealelor şi cu 40% mai multe proteine decât făina.
►Musli
Originar din Elveţia, musli reprezintă o combinaţie de ovăz (bogat în fibre şi proteine) cu fructe deshidratate şi oleaginoase (nuci, alune, migdale, fistic). Deşi o porţie de 85 de grame poate avea şi 300 de calorii, vitaminele (B6, B12, E) şi mineralele pe care le conţine fac să fie o masă foarte bună pentru organism.
►Quinoa
Seminţele de quinoa, mai puţin cunoscute şi destul de recent apărut în rafturile produselor BIO, provin din America de Sud şi au un conţinut aproape dublu de proteine comparativ cu orezul brun. Nu sunt de neglijat nici aminoacizii esenţiali, grăsimile sănătoase, magneziul sau manganul. Se prepară la fel ca orezul şi este gata în 15 minute.
ATENŢIE LA CALITATE ŞI CANTITATE!
„După ce ani în şir grăsimile au fost considerate marele vinovat pentru obezitate și tot cortegiul de complicații ce se asociază cu această afecțiune, în ultimul deceniu privirile au început să se întoarcă spre carbohidrați, aceştia ajungând să fie stigmatizaţi şi condamnați. În realitate, avem nevoie în alimentația de zi cu zi şi de grăsimi, și de carbohidrați, însă este foarte importantă cantitatea acestora, proporția între macronutrienți și sursele de unde le luăm. Chiar și atunci când vrei să slăbești este necesar să păstrezi carbohidrați în regimul alimentar. Dacă în mod curent aceştia trebuie să aducă 55-60% din energia zilnică, într-o perioadă de scădere în greutate putem reduce valoarea carbohidraţilor până la 40%, crescând concomitent cantitatea de proteine și de grăsimi sănătoase.
Atât în curele de slăbire, cât și, în general, este de preferat să reducem la minimum consumul de zaharuri simple (zahărul alb fiind cel mai important exponent al acestora) și să ne bazăm pe surse de carbohidrați complecşi, așa cum sunt legumele, rădăcinoasele, fructele (însă cu măsură), cerealele integrale, făinuri integrale sau pseudocereale (cum este quinoa). Acestea au avantajul unui indice glicemic redus și a prezenței fibrelor alimentare care au rol de protecție împotriva multor afecţiuni.”
Material preluat din revista Libertatea pentru Femei