2 comentariiCuprins:
Despre munții Europei
Europa este un continent cunoscut pentru bogata sa moștenire culturală și frumusețea naturală. Printre aceștia se numără munți formidabili care împodobesc peisajul european. De la vârfurile înzăpezite ale Alpilor până la frumusețea Caucazului, Europa găzduiește o serie de vârfuri înalte.
În urmă cu aproximativ 500 de milioane de ani, supercontinentul Pangaea a început să se despartă, ducând la separarea maselor de uscat care aveau să formeze în cele din urmă Europa. Ciocnirea plăcilor continentale, inclusiv Placa Eurasiatică, Placa Africană și Placa Iberică, a creat lanțurile sale muntoase.
35% din suprafața terestră a Europei este acoperită de munți.
Cel mai înalt vârf din Europa
Deși vârful Elbrus este considerat în prezent cel mai înalt din Europa, de-a lungul timpului au existat mai multe discuții pe această temă. Nu de puține ori s-a pus problema dacă cel mai înalt vârf din Europa este Muntele Elbrus sau Mont Blanc.
Discuțiile despre muntele Elbrus au fost unele purtate din motive geologice, deoarece granița dintre Asia și Europa ar putea fi definită fie de Depresiunea Kuma-Manych, fie de bazinul hidrografic al Caucazului Mare. Dacă prima variantă ar fi corectă, atunci Elbrus și întreaga zonă Caucausus se află în interiorul Asiei.
Cu toate acestea, în prezent se consideră că Muntele Elbrus face parte din Munții Caucazului și este cel mai înalt de pe continentul european.
Între timp, Mont Blanc – 4,808 metri, considerat o perioadă de timp a fi cel mai înalt din Europa, poate fi mai degrabă descris ca fiind cel mai înalt vârf din Europa de Vest, arată site-ul adventurealternative.com.
Despre muntele Elbrus – cel mai înalt vârf din Europa
Muntele Elbrus este situat în sud-vestul Rusiei și face parte, așadar, din Munții Caucaz. Este cel mai înalt vârf din Rusia – 5642 metri-, precum și cel mai înalt punct din toată Europa. Face parte din Parcul Național Prielbrusye.
Elbrus este unul dintre cele șapte vârfuri ale lumii, așa cum sunt numiți cei mai înalți munți de pe fiecare dintre cele șapte continente.
Din punct de vedere tehnic, Elbrus nu este chiar un munte, ci un vulcan stins cu o vechime de aproximativ 2,5 milioane de ani. Ultima sa erupție cunoscută a avut loc în anul 50 e.n.
Dovezile vulcanului activ includ mai multe fluxuri de lavă de pe munte și aproximativ 260 de kilometri pătrați de resturi vulcanice. Cel mai lung debit se extinde pe 24 de kilometri în josul vârfului de nord-est, ceea ce indică faptul că a existat o erupție mare. Vârful de vest are un crater vulcanic bine conservat, cu un diametru de aproximativ 250 de metri.
Popoarele antice au numit muntele Strobilus, care în latină înseamnă „con de pin”, datorită formei răsucite a muntelui.
Are două vârfuri, fiecare dintre ele se ridică peste 5.590 de metri. Clima din Elbrus este în general rece. Chiar și în timpul verii, temperaturile nocturne sunt în jur de -8°C.
O mare parte din Elbrus este acoperită de gheață, iar pe munte pot fi găsiți 22 de ghețari. Apa din topirea ghețarilor hrănește râurile din jur. Vârful de est al muntelui a fost atins pentru prima dată de armata rusă într-o expediție științifică în 1829. În 1874, alpiniștii au atins vârful de vest, cel mai înalt punct al muntelui.
Astăzi, Elbrus este un important centru turistic. Oamenii călătoresc în principal pentru schi și drumeții. Atingerea vârfului Elbrus este foarte dificilă și ar trebui încercată doar în anumite perioade ale anului. Cu toate acestea, dintre cele șapte vârfuri, Elbrus este considerat unul dintre cele mai ușor de urcat datorită unui sistem de telecabină care transportă alpiniștii până la o altitudine de 3.658 de metri.
Majoritatea alpiniștilor ating vârful în mai puțin de o săptămână, dar pe Elbrus se înregistrează un număr mare de decese în raport cu numărul de alpiniști care încearcă să ajungă la vârf în fiecare an, arată nationalgeographic.org.
Curiozități și lucruri interesante despre muntele Elbrus
- În mitologia greacă, Zeus l-a înlănțuit pe Prometeu la Muntele Elbrus ca pedeapsă pentru că a furat focul de la zei și l-a dat oamenilor.
- Elbrus s-a format acum aproximativ 2,5 milioane de ani și este un vulcan adormit
- Elbrus are două vârfuri principale: est -5.621 metri și vest – 5642 metri
- Vârful de Vest are un crater vulcanic care are 250 de metri în diametru.
- Se crede că Elbrus a erupt ultima dată în jurul anului 50 d.Hr.
- Există aproximativ 260 de kilometri pătrați de resturi vulcanice pe munte.
- Vârful este o calotă glaciară permanentă formată din 22 de ghețari care se alimentează în râurile Baksan, Kuban și Malta. Acei ghețari reprezintă 10% din toți ghețarii din Munții Caucazului de Nord.
- Anticii îl numeau pe Elbrus „Strombilus”, care înseamnă „con de pin” în latină.
- Unii localnici numesc Elbrus „Mengi Tau”, care înseamnă „muntele celor o mie de munți”.
Elbrus este, de asemenea, numit Yalbuz, sau „Coamă de gheață” de către unii dintre localnici. - Numele lui Elbrus poate fi derivat din Alborz – un munte legendar din mitologia persană, care se numea anterior Harā Bərəzaitī și înseamnă „înaltă santinelă sau gardian”.
- La 4100 de metri se află celebra cabană Priut-11, finalizată în 1939 și care a avut o istorie remarcabilă în timpul erei de aur a alpinismului sovietic. Numit după un grup de 11 oameni de știință care au folosit situl ca bază în anii 1920, a fost construit ca un hotel futurist, cu un exterior placat cu metal și avea trei etaje. Putea găzdui 120 de persoane, era complet rezistent la intemperii și chiar avea electricitate.
- Din 1942 până în 1943, soldații germani au preluat cabana Priut 11, în timpul bătăliei din Caucaz, din al Doilea Război Mondial. Sovieticii au reluat cabana în 1943.
Clădirea a suferit un incendiu catastrofal în 1998, cauzat de o sobă care a scăpat de sub control; clădirea era rezistentă la intemperii, dar nu și ignifugă.
O nouă cabană, ceva mai mică, numită Diesel Hut a fost construită în apropiere în 2002. Numele i-a fost dat pentru că avea un generator diesel și a devenit tabără pentru alpiniști, arată site-ul adventurealternative.com
Care sunt cele șapte vârfuri – cei mai înalți munți din lume
Cele șapte vârfuri sunt cei mai înalți munți de pe fiecare dintre cele șapte continente. Atingerea vârfului acestor munți este considerată o realizare semnificativă în rândul multor alpinisti. La 30 aprilie 1985, Richard Bass a devenit primul alpinist care a ajuns pe vârful tuturor celor șapte.
Fiecare vârf al acestor munți prezintă un grad diferit de dificultate, făcând escaladarea lor o experiență dificilă.
Muntele Kilimanjaro – Africa
Cel mai ușor de cucerit dintre cele șapte vârfuri, Muntele Kilimanjaro are o înălțime de 5.895 de metri. Traseul este bine întreținut, iar urcarea nu este considerată de către specialiști foarte dificilă. Alpiniștii, totuși, pot întâmpina dificultăți din cauza răului de înălțime.
Muntele Elbrus – Europa
Cu o înălțime de 5.642 metri, Muntele Elbrus este cel mai înalt vârf din Europa. Deși urcarea nu este dificilă din punct de vedere tehnic, vremea poate fi provocatoare, cu vânturi puternice și temperaturi foarte scăzute.
Aconcagua – America de Sud
Cel mai înalt vârf din emisfera sudică este Aconcagua, care are o înălțime de 6.962 de metri. Deși urcarea nu este dificilă din punct de vedere tehnic, necesită o condiție fizică bună și o aclimatizare adecvată. Vânturile puternice și temperaturile extrem de scăzute sunt condiții meteorologice comune în acea zonă.
Denali – America de Nord
Cu o înălțime de 6.190 de metri, Denali, denumit și Muntele McKinley, este cel mai înalt vârf din America de Nord. Abilitățile tehnice de alpinism precum cățăratul pe gheață și călătoria pe ghețar sunt necesare pentru urcare, pe lângă condiția fizică bună și capacitatea de a rezista la frig extrem.
Munții Vinson – Antarctica
Masivul Vinson este cel mai înalt vârf din Antarctica, ridicându-se la o înălțime de 4.892 de metri. Urcarea este dificilă din punct de vedere tehnic și necesită experiență în alpinism pe gheață, pe lângă capacitatea de a rezista la temperaturi extrem de reci și vreme schimbătoare.
Carstensz Pyramid/Jaya Puncak – Oceania
Cu o înălțime de 4.884 de metri, Puncak Jaya, denumită și Piramida Carstensz, este cel mai înalt vârf din Oceania. Urcarea este dificilă din punct de vedere tehnic și necesită abilități în alpinism pe stâncă, rapel și gestionarea mediului tropical umed.
Everestul – Asia
Muntele Everest, cel mai înalt vârf muntos din lume, cu 8.848 metri, este cel mai greu munte de urcat. Pentru urcare sunt necesare abilități tehnice de alpinism, precum și capacitatea de a rezista la altitudini mari, plus că sunt luate în calcul și pericolele cascadei Khumbu.
Sursă foto – Shutterstock.com